De ce nu mai suport litera Z

O să fiu, poate, grobian. Am să arunc pe foaie şi cea mai lăuntrică fărâmă de scârbă pe care mi-o generează doi băieţi. De fapt, nu sunt doar doi, sunt mai mulţi. Şi chiar mă enervează. Mă irită când văd toţi taximetriştii rânjind ca beleuzii ascultându-i pe ăştia. “Mamă, ce tari sunt..Ce mai râdem, ce ne mai amuzăm..Nu ne mai place nici maneaua de când îi auzim pe ăştia. Nu mai avem timp să ştergem molozul de pe cruciuliţele din parbriz, aşa de tare ne amuzăm..Sunt inteligenţi ăştia doi..”. Fac o pauză să vomit.

Ce farse tari fac ei. Eu încă sper că existenţa lor este o farsă macabră creeată de vreun psihopat. Încă sper că o să vină careva într-o zi să-mi spună că am fost păcălit. Că ei nu există. Să mă liniştesc. Ştiu, nu sunt obligat să-i bag în seamă. Dar nu am de ales. Aproape toţi ceilalţi îi bagă şi, implicit, mă izbesc de prezenţa lor în timpanele proprietate personală. “Mamă, suntem cei mai tari ! Fiţi antene ce arată statisticile..Suntem cu mult peste ceilalţi..Toată lumea e cu noi !”. Lumea este plină de retarzi şi de scursuri. Toţi avortonii stau şi vă ascultă. Îmi dau seama că nu este o farsă. Sunt reali. Mă duc să vomit iar.

Ei şi toţi colegii lor de trust sunt cei mai meseriaşi. Aşa se laudă între ei ori de câte ori au ocazia. Normal. Îi învaţă bine motanul. Colega lor venită din Bacău s-a apucat de cântat. Sanchi, pentru o acţiune caritabilă. Eu nu cred. Muzica ei este un fel de coloană sonoră din jocul Mario, cu influenţe etno. Un căcat, adică. De ce cânţi, maică ? Care este scopul caritabil ? Să-ţi de lumea bani să taci ? Polivalenta lu’ peşte ! Vezi-ţi de linsul sub coadă al motanului ! Mai ales acum, în campanie…Am văzut eu ce întrebări de tipul „nu-i aşa că…?” îi pui în emisiune..Mamă, ce l-ai mai încurcat…Nu vrei să te duci tu de unde ai venit ?

În fine, nu o mai lungesc. Mi-e scârbă de lăturile astea. Băi, fraierilor, şi nu mai pociţi limba română cu ingineriile voastre lingvistice ! Că-i tâmpiţi mai tare pe retarzii care vă şterg de bale. Măcar aduceţi-i în stare vegetativă, să ştim o treabă.

Hai, să fiu în tonul vostru, vă trimit o urare: alupigUZ. Fără ZUpărare.

 

Comments

Dă-i un răspuns lui roby Anulează răspunsul