Profesiunea lor, subcultura

    S-a aprobat bugetul pe 2009, cu discuţii jignitoare şi săgeţi de lupi moralişti. Printre alte ministere care vor suferi şi anul acesta (iar acest lucru nu neapărat din cauza banilor) se află şi Ministerul Culturii şi Cultelor. Nimic anormal până la urmă, într-o ţară cu IQ mediocru, cu Elena Udrea ministru al turismului şi cu Gigi Becali idol al generaţiei de mucoşi.
   România are a doua mare bibliotecă a Europei, ca număr de volume, după cea a Franţei. Sediul Bibliotecii Naţionale arată dezolant iar ultima dată când s-a încercat ceva acolo a fost pentru a transforma clădirea în noul sediu al Guvernului (Adrian Năstase ştie!). Unii s-au opus iar proiectul Bibliotecii, oricum abandonat, nu a câştigat nimic. Trăiască Ştirile de la ora 5, OTV şi jocurile pe calculator, cărţile sunt o fiţă! Cu alte cuvinte, iată că se poate tăia de pe lista cheltuielilor din minister. Ruşine!
   Acum doi ani de zile, parlamentarii de tristă amintire de la PRM au propus spre votare o propunere legislativă care obliga guvernul să participe cu jumătate din banii necesari la construirea Catedralei Neamului. Nişte sclerozaţi care s-au trezit umpluţi de misticism peste noaptea polară din căpăţânile lor. Costurile totale sunt estimate la 400 de milioane de euro (!) iar guvernul ar fi urmat să participe cu jumătate din sumă, ceea ce, până la urmă, nu se va întâmpla. Lăsând la o parte faptul că Patriarhia dispune de aceşti bani, consider că este total deplasat şi comunisto-megalomanic proiectul în sine. În loc să-şi intre cu adevărat în rolul de biserică, protectoare pentru enoriaşi în esenţă, Patriarhia mai are şi tupeul să ceară bani de la Ministerul Culturii şi Cultelor pentru a definitiva proiectul susţinut cu tărie de preoţii turnători de gogoşi (şi nu numai). De ce să ne mire asta la o castă care nu bagă de seamă că bisericile sunt închise vara, la 45 de grade Celsius iar bătrânii mor pe stradă?
   Încă o problemă care mă doare este stadiul bisericilor fortificate din Transilvania, rămase moştenire de la saşi, în principal. Toate reflectoarele se pun peste mănăstirile moldoveneşti, destul de fade ca prezenţă artistică. Sunt vechi, sunt din patrimoniul cultural dar sunt seci. Nimic de comparat cu prezenţa maiestuasă şi valorile implicit mai mari deţinute de cetăţile transilvane. Şi niciun ministru, fie al culturii, fie al turismului, nu a realizat cât de importante sunt aceste valori pentru români. Ţările care îşi asumă trecutul şi îl respectă în aceeaşi măsură scot în evidenţă şi cea mai mică dovadă fizică a istoriei lor iar noi ne batem joc. Am rămas uimit acum câţiva ani în urmă, când într-un sat din Ardeal, localnicii ortodocşi i-au luat la bătaie pe cei catolici pentru că nu le dădeau voie în biserica săsească pentru a-şi oficia slujbele. Iar aceasta în condiţiile în care saşii plecaţi în Germania se ocupau de restaurarea ei, comunitatea ortodoxă neparticipând cu niciun sprijin. Am rămas şi mai uimit când, de fapt, preotul ortodox strângea bani de la săteni pentru a ridica propria biserică ortodoxă, deşi mai era una de acelaşi cult în sat însă îi trebuia şi lui o parohie…Iar cazul, sunt convins, nu este izolat.
   Cineva mi-a spus odată că România deţine 8% din patrimoniul cultural european. Văzând ceea ce se întâmplă cu vestigiile trecutului dar şi nepăsarea generală faţă de acestea, faţă de mediul cultural din România, faţă de tinerele talente, încep să cred că nu peste mult timp nu vom mai şti nici cine ne-au fost străbunicii. Cât despre sentimentul de patriotism şi respect faţă de cei care au lăsat influenţe pozitive în evoluţia naţiunii, prefer să nu comentez acum ci cu altă ocazie.

PS: Aruncaţi un ochi pe imaginile prezentate pe site-ul de mai jos, încercând să mai descoperiţi ce nepăsători sunt mulţi dintre noi:

http://photoraid.dordeduca.ro/localitati/

Comments

Lasă un răspuns