Singur

Mă zbat prin negura pustie,

Văd îngeri, stele, ploi o mie,

Implor secundele să treacă

Prin haosul din fruntea-mi seacă.

 

Mă cert cu lacrima amară

Căzută încet din nopți de ceară

Și urc pustiu pe munți de ceață

Să beau venin și flori de gheață.

 

Iar suflul vântului mi-aduce

Un diabolic iz de cruce

Și strig la umbrele din mine

Să mă ajute, să m-aline…

 

Doar luna râde trist și rece,

Rugându-mi visele să plece

În haosul din fruntea-mi seacă…

Implor secundele să treacă.

Comments

Dă-i un răspuns lui robert Anulează răspunsul