Mă întreb ce s-ar întâmpla dacă niciun şofer nu ar mai claxona în capitală, în schimb şi-ar zâmbi ironic.
Mă întreb ce s-ar întâmpla dacă nu s-ar mai arunca căcaturi pe jos peste tot, ci doar la coşuleţele alea mici şi verzi ce au şi altă întrebuinţare în afară de a anima un stâlp morocănos de beton.
Mă întreb ce s-ar întâmpla dacă toată lumea s-ar saluta politicos pe stradă, indiferent dacă este o cunoştinţă sau nu.
Mă întreb ce s-ar întâmpla dacă, în loc să cauţi un loc ferit în plină zi pentru a te mictiona palmat, ai căuta un wc ecologic.
Mă întreb ce s-ar întâmpla dacă nu ar mai fi cerşetori peste tot, împrăştiind milă ori dispreţ.
Mă întreb ce s-ar întâmpla dacă în fiecare domeniu, începând la supervisorul de bude şi terminând cu directorul executiv, toată lumea ar munci pe bune.
Mă întreb ce s-ar întâmpla dacă ar fi eradicată şpaga, începând prima dată cu propria-ţi persoană.
Mă întreb ce s-ar întâmpla dacă fiecare bucureştean ar avea doar 1 maşină.
Mă întreb ce s-ar întâmpla dacă în loc de clădiri de afaceri ori blocuri măcinate s-ar construi terenuri de sport.
Mă întreb ce s-ar întâmpla dacă am fi optimişti.
Mă întreb ce s-ar întâmpla dacă fiecare problemă de mai sus s-ar rezolva.
Desigur sunt doar întrebări, răspunsul e la voi !
păi, tu ce-ai mai scrie, atunci ?
daca s-ar rezolva astea, am gasi altele
ar insemna ca am murit cu totii si am ajuns in rai :)))
esti intr-o pasa filosofica azi?
sunt tot timpul aşa, azi mi-am lasat putin cealalta masca sa se bucure de soare
„Mă întreb ce s-ar întâmpla dacă fiecare bucureştean ar avea doar 1 maşină.”
Mă întreb, ce s-ar întâmpla dacă fiecare bucureştean ar merge cu RATB-ul?
ar creste furtul din buzunare
Bă, stiţi ce este culmea!? Că uneori şi eu mă întreb…
Eu am inceput sa merg cu bicicleta la serviciu.
Eu mă refeream strict la mecanismul prin care gândurilor li se pune un semnul întrebării la final. Oare?