Colaboratorul nostru pe parte muzicală ne-a băgat pe ţeavă un scurt comentariu la adresa celor de la 311. Noi, sufletişti cum suntem, vi-l oferim şi vouă. Voila:
<< Continuăm seria punerii sub lumina reflectoarelor a trupelor care ne marchează într-un mod plăcut auzul. Voi încerca să fiu cât mai subiectiv posibil, înfrângându-mi astfel temerea de mic de a îmi exprima gândurile şi ideile în scris. Lăsându-mi la o parte, aşadar, frustrările voi începe cu o formaţie pe care o ştiu de mic copil, Fire Club cutreieram, 311 pe numele său (sau pe cifrele sale). Deşi niciodată nu am fost fan al punk-raggae-pop-ska-ului, acest gen de rock de vară, de plajă, după cum inspirat îl denumea un bun amic, m-a atras prin seninătatea şi simplitatea mesajului muzical, întotdeana binedispunându-mă. Puţine lucruri pot fi mai frumoase ca o plimbare prin oraşul însorit, la pas cu şlapii în picioare, pantalonii 3/4, un tricou/cămaşă vesel/ă, cu ochelarii de soare şi cu căştile de la player acoperind civilizaţia brutală înconjurătoare, transpunându-te direct pe o plajă din L.A..
De câteva zile am pus mâna (sau mouse-ul) pe ultimul album 311, numit UPLIFTER, album apărut pe 2 iunie, fiind al nouălea album de studio şi venit după o pauză de trei ani a celor cinci magnifici din Omaha, L.A.. A-propos, în ordinea numerelor de pe şorturi, aceştia sunt:
* Nick Hexum – Vocal, Rhythm Guitar, Programming (1989 – prezent)
* Doug „SA” Martinez – Vocal, Turntables, DJ (1992 – prezent)
* Tim Mahoney – Lead Guitar (1991 – prezent)
* Aaron „P-Nut” Wills – Chitară bass (1989 – prezent)
* Chad Sexton – Drums, Programming, Percussion (1989 – prezent)
Albumul a fost produs de Bob Rock, multpreacunoscutul producător care a stat la baza succeselor multor formaţii şi artişti de renume universal, cum ar fi Metallica (Black Album, Load, ReLoad, Garange Inc, St.Anger), Motley Crue (Dr Feelgood), Bon Jovi (Slippery When Wet, Keep the Faith), Skid Row (Subhuman Race), The Cult (Beyond Good and Evil), Lostprophets ( Liberation Transmission) şi (cam) multe altele.
După cum şi titlul sugerează, UPLIFTER-ul este un înălţător amestec de colecţie rock cu raggae, hip-hop, dance-hall, funk, în stilul deja brand-uit 311. Raggae-ul este accentuat pe „Mix It Up„, tonurile aşa-zise de marimba aduc „My heart sings” pe aceeaşi linie cu romanticul universal „Amber„, în „Golden Sunlight” Tim “rupe” tonalităţile orientale. Chitara se simte cel mai bine pe „India Ink„, probabil următorul lor single. Primul single ieşit la lumină, posibil considerat cea mai bună piesă de pe album, este „Hey You„, unde se vede cel mai bine „injecţia” administrată de Bob Rock:
Bineînţeles, se văd şi unele lacune: multe cântece au fost scrise pentru o audienţă mai juvenilă şi trimiţând neîncetat un mesaj pozitiv, versurile nu sunt întotdeauna cele mai deştepte sau cele mai şlefuite şi nu mereu “miros” a poezie. Dar până la urmă, cât de importante sunt versurile în acest gen muzical, mai ales dacă eşti contemporan cu PokerFace sau cu Akon?
Ediţia de lux a albumului include şi un DVD documentar, „The Road to 311 Day„, regizat de Wayne Price. Documentarul, incluzând interviuri, scene inedite din backstage cât şi nişte filmări luate din live-uri, urmăreşte trupa cât şi fanii în săptămâna premergătoare concertului 311 din New Orleans, din 2008.
Finalul acestui succint comentariu muzical cuprinde mai jos piesele ce se pot găsi pe acest album:
1. Daisy Cutter
2. Get Down
3. Golden Sunlight
4. Hey You
5. I Like The Way
6. India Ink
7. It’s Alright
8. Jackpot
9. Mix It Up
10. My Heart Sings
11. Never Ending Summer
12. Something Out Of Nothing
13. Too Much Too Fast
14. Two Drops In The Ocean
Nu credeam vreodată că o să pot zice că îmi place 311 sau că o să recomand cuiva să asculte măcar unul dintre albumele lor. Dar iată, o fac acum, când vremea e propice muzicii!…Exact cum mi-a fost “prezis” de curând de către o amică: „Păi, Mircio, evoluţie se numeşte”! Ceea ce vă doresc şi vouă! 🙂 >>
Aşa, Mircha!