La nici o săptămână după descoperirea fosilelor pterozaurului din sudul Ardealului, un nou amănunt absolut incredibil iese la iveală. Doi dintre paleontologii maghiari care au analizat scheletul dinozaurului susțin că sedimentele din zona ciocului reptilei nu sunt altceva decât rămășițele unui kurtoș preistoric. Cei doi sunt de părere că pterozaurul ar fi sustras preparatul din vatra unui trib preistoric și ar fi rămas cu el blocat în jurul ciocului, nemaiputând să se hrănească, situație care i-a fost în cele din urmă fatală.
“Ca oameni de știință trebuie să luăm în calcul orice ipoteză. Să zicem că reptila, profitând de abilitatea sa de a zbura, ar fi furat kurtoșul dintr-un așezământ al omului preistoric. Dar avea ea oare inteligența necesară de a dezvolta singură un plan atât de elaborat, mai ales dacă membrii tribului erau familiarizați cu practicile de vânătoare ale dinozaurilor din zonă? Exclus! Cel mai probabil, pterozaurul a fost domesticit și apoi dresat să facă acest lucru de alt trib care se stabilise în zona respectivă cu mult timp înainte”, a declarat pentru Ugerpres Ionel Romanaț, unul dintre oamenii de știință implicați în cercetări.
Deși polemicile din rândul echipei de paleontologi iau amploare pe zi ce trece, rezultatele testelor menite să dateze mult controversatul kurtoș par să ducă la un rezultat comun. Dacă în laboratorul Institutului Cantacuzino din București, rămășițele buclucașe au fost datate cu Carbon-14 la aproximativ 600 de ani, conform testelor cu bicarbonat din laboratorul de ultimă generație al unei cofetării din Cluj, preparatul tradițional ar fi cu doar câteva zerouri mai vechi, respectiv cu 60 de milioane de ani.