„Toată lumea este conştientă de amploarea fenomenului Facebook. O asemenea măsură n-ar face decât să ne alinieze şi pe noi în rând cu tehnologia prezentului şi una peste alta să mai dezmorţească puţin simţul civic al electoratului tânăr care şi aşa nu se prea îngrămădeşte la vot. Dacă tot stau toată ziua pe internet, nu văd de ce nu şi-ar exercita şi dreptul de cetăţeni liberi ai acestui stat de drept cu un simplu click. S-a format deja o comisie de experţi al cărei rol va fi să facă pagina electorală cât mai atractivă. Vor fi concursuri cu premii şi diverse campanii care să atragă la vot cât mai mulţi utilizatori de Facebook”, a declarat pentru Hotmuse liderul grupului parlamentar al deputaţilor PD-L, Mircea Toader.

Tot reprezentanţi ai puterii susţin că o asemenea modalitate de vot ar reduce drastic atât frauda cât şi procentul voturilor nule. „Va fi practic imposibil să îţi exprimi opţiunea politică folosind mai multe conturi de Facebook, fără a fi depistat. Vor avea drept de vot doar utilizatorii cu minimum 100 de prieteni, tocmai ca să ne asigurăm că există suficienţi martori care să confirme identitatea alegătorului.  De voturi nule nici nu poate fi vorba. Cu ştampila mai dai pe lângă, dar cu mouse-ul lucrurile se schimbă radical. Ori ai dat, ori n-ai dat click. Nu există cale de mijloc. Cât despre cetăţenii care vor vota prin intermediul Facebook dar şi prin metoda votului clasic, lucrurile sunt şi mai simple. Ne vom asigura că toţi aceştia vor fi sancţionaţi drastic prin suspendarea contului. Nici un împătimit al reţelei de socializare nu se va încumeta să facă o astfel de prostie”, a declarat pentru aceeaşi sursă de mai sus secretarul general al PD-L, Ioan Oltean.

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti şi-a manifestat îngrijorarea referitor la această iniţiativă legislativă, declarând că o prezenţă masivă la vot ar putea duce la o blocare a serverelor şi implicit la pierderi uriaşe pentru Facebook, situaţie care s-ar răsfrânge negreşit şi asupra economiei SUA.

Vă prezentăm în continuare una din posibilele variante ale paginii electorale:

Şi aşa cum era şi firesc într-o societate în care valorile se respectă, prestaţia domniei sale nu a putut trece neobservată de ochiul fin al observatorilor politici abilitaţi. Astfel se explică şi faptul că Mircea Diaconu a primit premiu pentru cel mai bun actor distribuit în rolul unui politician în cadrul festivalului naţional de teatru TV „Politică fără Frontiere”, motivaţia juriului fiind următoarea: „pentru rolul său secundar de a credibiliza PNL în numeroase episoade ale diverselor emisiuni realizate de Antena 3 şi Realitatea TV”.

Cunoscutului actor i s-au propus deja colaborări în mai multe producţii politice precum Asfalt Tango – Întoarcerea ( o poveste romantică în care mai sunt distribuiţi doamna ministru al transporturilor Anca Boagiu şi mai mulţi regi ai asfaltului), Filantropica Forever (un film despre istoria pomenilor electorale) sau Legături Bolnăvicioase II (un film despre alianţa USL în care Mircea Diaconu ar putea juca alături de unul din reperele morale ale domnului Crin Antonescu, Tudor Chirilă), informează HotMuse.

Eu nu sunt genul de politician care să revină asupra afirmaţiilor. Dacă am susţinut iniţial că nu vom absorbi fonduri europene în cazul în care nu vom reorganiza administrativ România, aşa va rămâne. Nu mă interesează pe mine ce cred domnii de la UE. E foarte uşor să stai la un birou toată ziua bună ziua şi să supraveghezi atent cum se mişcă fondurile. Sunt curios câţi dintre aceşti domni au ieşit vreodată pe teren şi au pus mâna pe o coasă, pe o toporişcă sau măcar pe o paletă de tenis de masă? Aşa că să ne scutească cu dezinformările astea ieftine şi să ne lase să ne facem treaba cum ştim noi mai bine. Oficialii UE nu ştiu ce spun! A declarat pentru HotMuse premierul român.

Emil Boc a continuat atacurile dure la adresa oficialilor UE precizând că va propune o diminuare a salariilor comisarilor de la Comisia Europeană cu până la 50%. Voi aduce în discuţie în următoarea şedinţă de guvern o reducere a salariilor comisarilor europeni. Este inadmisibil ca în timp ce oameni muncitori, cetăţeni onorabili ai României, trăiesc pe un salariu de mizerie domnii aceia să aibă lefuri de mii de euro.

La scut timp după declaraţia premierului, conştienţi de gafa făcută, oficialii UE şi-au prezentat scuzele într-o scrisoare deschisă adresată executivului de la Bucureşti.

Consilierul PDL Edmond Tălmăcean a înţeles acest lucru şi l-a pus în practică.

În final, fără nicio legătură, dăm legătura domnului Gibon care dă legătura domnului Pelican.

   O iniţiativă salutară, vorba colegului Bilă dar ieşită din context. Adică, de ce dom’le, ăia mari pot să mai devieze aşa, un pic, de la regulamente iar noi, ăştia mici şi oropsiţi trebuie să respectăm toate regulile? Păi, de aia:

-ăia mari (Germania) respectă regulile la ei acasă.

-noi (ăşti micii şi proştii) nu respectăm nicio lege la noi acasă.

-ăia mari (Germania) decartează cel mai mare buget în visteria U.E.

-noi (idem) futem fondurile U.E. aiurea (implicit ale ăstora mari).

-de ce musai acum ne trebuie nouă Schengen…?

-noi suntem într-un mare noroi (mai sus de frunte) şi ne-am trezit acum să facem pe interesanţii.

   Este firesc ca un stat să-şi vadă interesul dar nu în momente nepotrivite. De ce nu ne-am arătat coaiele pe masă când a venit delegaţia F.M.I. şi doar ne-am scărpinat la ele? Păi, stimabili tocători de bani publici degeaba, nu credeţi că e cazul să întoarcem iar armele împotriva nenorociţilor de nemţi?

Este foarte posibil ca pe lângă deviaţiile avute de fostul şef de detaşament faţă de linia trasată de la centru către stânga, ceea ce i se întâmplă acum să fie şi efectul răsunătorului eşec pe care acesta l-a avut anul trecut la olimpiada de demagogie, faza pe ţară, în confruntarea cu un fost elev al aceleaşi clase, transferat cu ceva timp mai înainte la o altă şcoală politică, Traian Băsescu.

Întrebat ce părere are în legătură cu cele întâmplate, elevul Mircea Geoană a declarat că indiferent de situaţie, după Mihaela – prima sa dragoste, PSD-ul va rămâne întodeauna în inima lui.

Eh, dacă n-aţi încercat acest mic experiment şi nici nu v-aţi uitat zilele astea la televiziunile mogulilor, vă propun spre vizionare un filmuleţ din perioada în care domnul primar al capitalei, Traian Băsescu, îşi scotea şuviţa pe străzile Bucureştiului pentru a rezolva în modu-i caracteristic problemele cetăţenilor. Desigur, protagoniştii sunt alţii dar efectul e relativ acelaşi. Acelaşi a rămas şi primarul de atunci, preşedintele de acum.

Îl invităm pe domnul preşedinte să încerce din nou acest artificiu şi acum, eventual la un miting al sindicaliştilor.

Fiind dat mai târziu la şcoală, nu prea întrepătrund scopul real al acestei vizite în România. Dar, sincer, aş fi mai interesat să-mi deschid o şaormărie în Tibet, pentru călugări decât să urmăresc cariera diplomatică a lui Traian Băsescu. Nu pot să trec cu vederea, însă, una din declaraţiile domniei sale: „Am analizat împreună cu Mahmoud Abbas, preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene, posibilitatea reluării Tetracycline negocierilor directe între Palestina şi Israel, lucru pe care noi îl încurajăm foarte puternic şi îl susţinem” (preluare Mediafax). Mamă, ce mândru mă simt! Adică, s-a trezit România c-o fi vreo moţată la nivel mondial şi începe să se implice în diverse conflicte de pe glob. Iar liderul ei suprem, Traian Băsescu, conduce glorios naţia, fiind un bun mediator internaţional, decis să aducă pacea şi prosperitatea în lume.

Păi, dacă tot s-a pus pe treabă, îi sugerăm distinsului preşedinte să susţină alegerea primului preşedinte rus în S.U.A şi primului preşedinte negru în Rusia, să unifice cele două Corei, să-l înscrie pe Fidel Castro în curentul de dreapta sau să impună creştinismul în Iran. Iar la final, ca un bonus, să-i împace pe Prigoană cu Bahmu’.

   Ce mă intrigă pe mine este faptul că acum aproape două săptămâni Guvernul era foarte sigur pe ceea ce propunea vis-a-vis de măsurile de austeritate, fiind mai hotărât ca oricând, în frunte cu prim-ministrul Boc, să-şi asume în Parlament programul care îngloba măsurile amintite mai devreme. Ca atare, atunci nu se punea problema de soluţii proaste. Dimpotrivă. Fiecare ministru avea tema bine făcută iar dl. Boc se înfăţişa ca un girant al gâştelor din ograda sa. Acum vorbim de remaniere pentru că, printre altele, soluţiile propuse de anumiţi miniştri sunt greşite. Mi se pare mie sau viaţa în România este precum scenariul unui film cu Stan şi Bran?

   Un alt motiv al aşa-zisei remanieri este slaba performanţă a unor miniştri. Ceea ce înseamnă că unii dintre colegii dumnealor de guvern au avut şi au performanţe bune. Să muriţi voi! Care or fi ăia? Doamna Udrea? Domnul Berceanu? Ministrul sănătăţii? Nu, pe bune acum… Îmi scapă mie health pharmacy online ceva?

   Una peste alta, preşedintele Traian Băsescu anunţă că până în toamnă nu doreşte remaniere. Normal, doar toamna se numără bobocii, nu?

   Într-o ţară normală, cu politicieni responsabili şi ascultători la cerinţele celor pe care îi reprezintă, acest gen de mişcări sociale ar pune un pic pe jar autorităţile guvernamentale. România, aşa cum ştiţi, este o ţară atipică, cu un popor atipic, ghidat după vorba ancestrală „pică pară mălăiaţă în gura lui Nătăfleaţă”. Nu spun că revolta celor care îşi cer drepturi nu este justificată, spun doar că în cei mai bine de douăzeci de ani de la momentul Decembrie 1989 norodul nu a învăţat mai nimic. Resemnarea s-a transformat în indiferenţă, apoi în refugiere în cele creştineşti. Atât timp cât poporul dă vina pe Dumnezeu, la fel cum îşi pune speranţa tot în divinitate, fără a căsca ochii la realităţile din jur, orice tip de mişcare socială nu îşi are rostul. Valurile de oameni nemulţumiţi vor veni, vor striga, apoi vor pleca acasă şi vor aştepta „ce va vrea Dumnezeu, maică”.

   Cât despre clasa politică, obişnuită să se confrunte cu sindicatele căci, nu-i aşa, odată aflat în opoziţie este imposibil să nu te implici în mişcările de acest tip, ziua de azi, de mâine sau cele în care vor suporta urletele fomiştilor va fi doar o altă zi. Politicienii se vor comuta pe modul grav, implicat şi responsabil, înroşind microfoanele celor din media, cum că vor face, vor drege, că nu-i aşa uşor, poporul trebuie să înţeleagă, să fie solidar. La final, însă, lumea se va uita tot după ţâţele din ziare şi la State de România, rânjind în purul stil mioritic.