Creierele Gri-Gri

Cetatea este împărţită în două. Delimitarea acesteia pe o planşă a moravurilor continuă să conchidă ferm discutii şi să tranşeze arhetipuri. Transpunearea în „alb sau negru” este unul din primele impulsuri ale aversiunii faţă de cineva sau de ceva anume.

Întotdeauna există noi şi ei. Ăia bunii şi ăia răii. Sunt cei care fură şi cei care sunt cei mai cinstiti. Ăia nesimţiţii şi ăia cu obrazul prea fin. Sunt cei ce claxonează fără motiv în plină intersecţie blocată şi cei care nu folosesc claxonul din principiu. Ăia incultii şi ăia mai elevaţii. Sunt cei care ascultă manele si cei care văd roşu în faţa ochilor când le aud. Ăia serioşii şi ăia căscaţii. Sunt cei care duc apometrele la timp si cei care întrârzie cu săptămânile citirea lor.

Lista poate continua la nesfârşit. Dar până la nesfârţit, iată, senzaţional, revenim şi cu alte grupe de neaoşi ipochimeni:
– Sunt şi cei care o preferă pe Andreea Marin şi cei care o admiră pe Mihaela Rădulescu.
– Sunt cei care se uită la Mircea Badea şi cei care nu se uită în general la televizor.
– Sunt cei care stiu să facă nod la cravată şi cei care se trezesc mereu înainte cu o oră de sindrofie că nu posedă secretul.
– Sunt cei care flegmează pe trotuar şi cei care flegmează pe stradă.
– Sunt cei care ştiu ce e aceea o moştenire multiplă şi cei care ştiu să profite de pe urma ei.
– Sunt cei care au fost fani Michael Jackson şi cei mai puţin înaintaţi în vârstă.
– Sunt cei care respectă Statul şi cei care optează pentru mişcarea în aer liber.
– Sunt cei care se pricep la fotbal şi Cornel Dinu.
– Sunt cei care merg cu naşu’ şi cei cărora naşul nu le verifică biletul.
– Suntem noi şi ei.

Şamd.
Nesfârsit.