Marea confruntare

• Promo, Telefonul fără stil •

Ţrrrrrr!

-Alo, da!

-Ha, te-am pchrrins!

-Băh, prostănacule, tu eşti?

-Pchrrostănac eşti tu, machrrinar chel, hi, hi!

-Geoană, ţi-ai luat lumea în cap, tu şi cu mogulii mamii voastre! Să vedeţi ce vă fac eu după ce ies preşedinte!

-Ba nu o să ieşi, fchrraiere, eu am să ies pchrreşedinte! Hi, hi, fchrraiere!

-Băh, Geoană, băh…N-ai băut tu atât suc de mere câte voturi o să am eu!

-Hi, hi, pchrrostule, eu nu beau suc de mere, deci n-o să ai voturi, hi, hi!

-Era o metaforă, Mirceo…Nu te-a învăţat Hrebenciuc limba română, hă, hă!

-Lasă că vezi tu la confchrruntare ce o să-ţi fac! Am învăţat tot şi am chrrepetat şi de dimineaţă încă o dată! O să iau zece cu felicităchrri şi o să câştig!

-Să câştigi tu la confruntare şi să câştig eu alegerile, rârâitule, hă, hă, hă!

-Păi, logic, o să câştig şi alegechrrile, Băsescule!

-Da, da..Aşa a spus şi Năstase şi uite ce a păţit!

-Ce a păţit? E bine mechrrsi, dacă te intechrresează!

-Da, aşa e…N-am fost eu prost?

-Păi, eşti pchrrost şi o să piechrrzi acum, hi, hi!

-Bine, măh, Mirceo, da’ altceva nu ştii să zici?

-Zic ce vchrreau eu, da?

-Zici ce vor păpuşarii, băh!

-Ei, na! S-o chrrezi tu pe asta! Eu sunt un om deştept, un diplomat şi ştiu să vochrrbesc, nu ca tine, beţivule!

-Beţiv? Hă, hă, hă! Băh, Geoană, tu te împleticeşti de la o gură de şampanie şi asta nu te face beţiv, nu? Eu dacă pot duce o sticlă de whisky, ce vină am?

-Păi, în fiecachrre zi?

-Da, băh, în fiecare zi! Beau cât vreau, băh!

-Beţivu’, beţivu’!

-Hai, plimbă ursu’! Am treabă, prostănacule!

-Şi ce dacă, tot o să pierzi, na, na, na!

-Băh, Geoană, ştii ceva?

-Nu, ce anume?

-Păi, asta e, băh, că nu ştii nimic, hă, hă, hă! Ce-mi plac glumele mele, băh! Parcă eşti piticu’ de Boc, băh…Nici el nu se prindea.

-Ei, ce să spun…M-am pchrrins dachrr eu nu chrrâd la toate bazaconiile, na!

-Bine, băh…Te-am spart diseară. Pa!

-Ba eu te spachrrg! Şi pa eşti tu, să ştii!

Clanc!

Act ratat

• Spuse pe fugă •

La sfârşitul conferinţei de presă în care Traian Băsescu a prezentat concluziile experţilor criminalişti cu privire la filmuleţul în care lovea un copil la un miting electoral din 2004, acesta a declarat vizibil emoţionat: “Să-ţi fie ruşine, Dinu Patriciu!”

Cine ştie, dacă Dinu Patriciu ar fi fost de faţă poate că Traian Băsescu i-ar fi bătut şi obrazul.

Ripostă puerilă

• Spuse pe fugă •

În urma difuzării imaginilor în care Traian Băsescu loveşte un copil, şeful statului a afirmat că nu îşi aminteşte exact dar este posibil ca minorul să-l fi înjurat înainte.

Nu ar fi exclus ca în urma analizelor video să se constate că minorul era de fapt ţigan şi că îl mai şi scuipase în prealabil.

A vota sau a nu vota

• Politica e un pornostar, Promo •

A fost primul tur al alegerilor pentru preşedintele României, din 2009. Nu am votat. Iar de data aceasta chiar aş fi vrut s-o fac. Dar, mulţumită PSD-ului, din 2004 nu mai există listele suplimentare ci există secţii speciale, unde lumea se înghesuie ore în şir pentru a da o ştampilă „răului cel mai mic”, oricare ar fi el. Eu aş denumi-o îngrădire a dreptului de a vota. Sunt cetăţean român, am dreptul de a vota şi ar trebui s-o pot face oriunde pe teritoriul ţării. Dar aceasta este altă poveste.

În curând va urma al doilea tur, cu măgăriile de rigoare din campania ce îi precede. Am tot urmărit presa, emisiunile tv, declaraţii, paradeclaraţii ale celor implicaţi iar sentimentul care mă încearcă este şi va rămâne acelaşi: scârbă. Pentru că PNL, partid eminamente de orientare liberală (de dreapta) se aliază cu PSD, partid socialist, deci de stânga. În condiţiile în care Antonescu îi scuipa pe alde Geoană şi compania până acum puţină vreme. De fapt, se scuipau reciproc. Alianţa PD-L-ului cu PSD, pentru a forma guvernul, imediat după alegerile parlamentare de anul trecut, nu mi s-a părut extraordinar de ieşită din schemă, mai ales că cele două formaţiuni au origini comune iar migrarea membrilor de partid dintr-o barcă în alta era la ordinea zilei. Cât despre aşa-zisa orientare de dreapta a guvizilor păstoriţi din umbră de nea Băse, aceasta este mai mult o figură de stil. Partidele din România nu au doctrine iar majoritatea electoratului oricum nu cunoaşte teoria. Din punctul meu de vedere, se pot alia toţi, tot o apă şi-un pământ se cheamă. Cum spuneam, mi-e scârbă.

Şi pentru că tot am adus vorba de schimbarea strategiilor de campanie, mai ales că se ştiu finaliştii din turul doi, mai remarc un singur lucru, dincolo de asocierea între PNL şi PSD: folosirea imaginii lui Johannis de care se foloseşte Geoană, o imagine formată de succesul primarului sibian, de vreo trei mandate încoace. Din punctul meu de vedere primarul Sibiului nu este un mare „gospodar”, ci este acelaşi tip de funcţionar public care are tot timpul prioritar buzunarul său. Păi, să ne gândim câţi bani a primit Sibiul pentru a deveni cu adevărat o capitală culturală europeană. Foarte mulţi. Câţi din ei se văd, într-adevăr, în rezultate? Foarte puţini. Şi o spun ca un om care a vizitat Sibiul aproape an de an, de când a început  „renaşterea” acestui oraş. Dar omul are o imagine bună, ţara îl vede un meseriaş iar băieţii lui Geoană profită. Practic, în turul doi se întâlnesc Traian Băsescu, candidat la postul de preşedinte, şi Klaus Johannis, candidat la funcţia de premier. Noi cu cine votăm?

Este necesar să scăpăm de Băsescu, aşa cum este acum trend-ul? Geoană este soluţia (sau oricare altul), doar de dragul de a avea un alt preşedinte? Sunt întrebări care nu-şi pot găsi un răspuns coerent, indiferent de analizele care se fac. Tot ce pot să spun este că nu voi vota. Nu merită să bat 300 de kilometri până acasă, plus cheltuiala cu biletul de tren, pentru a pune o ştampilă pe un buletin de vot murdărit cu demagogie.

Poet raţional

• Spuse pe fugă •

În timpul mitingului electoral desfăşurat sâmbătă în Portul Cetate, Traian Băsescu a refuzat să-i dea microfonul lui Mircea Dinescu, spunându-i că dacă vrea să vorbească, să vorbească la televizor ci nu la un miting organizat pentru preşedinte.

Pesemne că domnul Preşedinte s-a temut că domnul Dinescu o să recite poezii mai bune decât poeziile domniei sale.

Meci de uzură

• Editorial, Politica e un pornostar •

Săptămâna trecută a  început încă un meci între reprezentativa Cotroceniului şi cea a partidelor din opoziţie, sub privirile pierdute şi reci ale spectatorilor români, aflaţi în tribuna din ce în ce mai goală a poporului votant. Antrenorii Băsescu, respectiv cuplul de tehnicieni Geoană-Antonescu-alte naționalități au aliniat la start cele două echipe trimiţând în teren atacanţii cei mai buni pe care, chipurile, îi au la dispoziţie. Astfel, s-au trezit faţă în faţă neamţul naturalizat-în-toate-cele-român Klaus Johannis şi românul get-beget Croitoru Lucian, doi jucători cu experienţă, aflaţi însă la prima selecţie în cele două echipe. Meciul, început deja, se prezintă în cel mai clar stil carpatin, cu pase în adâncime, tot timpul pe lângă jucători, cu lovituri la boaşe şi cu teatrale căzături pentru a trage de timp cât mai mult. Fiecare echipă cu strategia ei, după cum se vede. Rezultatul final îl vom afla la un moment dat, ce ştim sigur este că spectatorii vor rămâne doar cu aceeaşi captare de fluide în gură. Iar fluidele ştiţi ale cui sunt.

Presa de scandal va fi geană pe această partidă pentru că, nu-i aşa, gâlceava trage la gâlceavă. La final de meci, fiţuicile de metrou vor abuza de titluri din cele mai captivante pentru cititorii inteligenţi, dojenind sau înţepând, aşa cum numai scriitorii de acolo ştiu, toate plusurile şi minusurile ieşite în evidenţă de-a lungul jocului. Pentru început, în avangardă, ne vom delecta cu întrebări şi îndemnuri de genul: „Băsescule, ce prim-ministru ţi-ai tras!”, „Ce-ţi mai plac nemţii, Antonescule!”, „Geoană, îl laşi pe amantul fiicei lui Isărescu să-ţi râdă în nas?”, „Klaus, surprins spălându-se pe mâini cu săpun românesc deşi poartă costum nemţesc!”, „Croitorule, ce făceai cu blonda lângă bancomat?”. Apoi, în timp ce meciul este în plină desfăşurare, finii observatori politici ai tabloidelor vor găsi fel şi fel de chichiţe ale sistemului de joc gândit de antrenori: „Croitoru a fot un elev mediocru! Nu ştia să numere banii dacă avea mai mult de 50 de lei! Interviu cu paznicul de noapte de la şcoala unde a învăţat acesta.”, „Johannis nu este neamț! Adevărul în exclusivitate aici!”, „Crin, de ce minți de îngheață apele? Ce vârstă ai, de fapt?”, „Exclusiv! Colegii de școală ai lui Geoană îl numeau pe acesta prostănac!”, etc.

Finalul disputei va sosi, cu siguranță. Ar fi bine ca el să se producă fără niciun spectator în tribune și cu stadionul pregătit pentru demolare. Cu echipele în interior.

Pas grăbit spre legalitate

• Editorial, Politica e un pornostar •

În ultima vreme, preşedintele României, Traian Băsescu, este un om politic extrem de ocupat. Alegerile prezidenţiale se apropie cu paşi repezi şi împiedicaţi iar contextul electoral actual este cu totul altul comparativ cu cel de acum cinci ani. Pentru câştigarea celui de-al doilea mandat, va fi mult de muncă. Dar între o baie de mulţime, un şpriţ de vară şi o apariţie televizată, preşedintele ţării îşi face vreme să-şi pună semnătura şi pe câte un raport întocmit de o comisie prezidenţială. Aşa se face că ultimul raport pe care şi-a lăsat semnătura, respectiv cel care printre multe altele aducea în discuţie şi legalizarea prostituţiei şi dezincriminarea consumului de droguri, a ridicat mai toată opinia publică cu curul în sus. Ce i-o fi trebuit comisiei să arunce la înaintare chestiuni aşa sensibile tocmai acum, înainte de alegeri, numai nenea Băse şi ai lui ştiu. Restul, facem calcule şi ne dăm cu presupusul.

La auzul că autorităţile au de gând să-i facă celei mai vechi meserii din lume carte de muncă, parcă nu s-au afişat aşa de mulţi contestatari. În afară de reprezentanţii Bisericii care condamnă vehement această iniţiativă şi alţi câţiva pioşi care n-au învăţat că orice alunecare în păcat, inclusiv preacurvia, se tratează cu succes prin rugăciune şi post, să mai fie cercul select ca nevestelor care nu şi-au înşelat niciodată bărbaţii şi cerul oval al bărbaţilor care afirmă că nu şi-ar înşela niciodată femeia.

Eh, dar când s-a auzit de dezincriminarea consumului de droguri, lumea parcă a luat foc. Până s-a încercat a se lămuri ce presupune de fapt această măsură, marea majoritatea a consumatorului de media a înţeles că Băsescu vrea să legalizeze drogurile cu totul, nene. De fapt, la ce altceva să te aştepţi într-o societate în care dependentul de droguri este departe de a fi perceput ca o victimă?…

Concluzionând, asemenea iniţiative sunt mai mult decât salutare. Dar încă o dată… De ce a fost nevoie ca această problemă să fie pusă pe tapet tocmai acum? Să fie oare o măsură de precauţie pe care şi-o ia preşedintele en titre Băsescu, în situaţia în care va pierde alegerile şi va intra în sevraj în lipsa puterii? Sau pentru a putea slobozi o muie regulamentară, în studio, în cazul în care va afla că le-a câştigat iarăşi?

Surpriza din noapte

• Promo, Telefonul fără stil •

Ţrrrr!

-Da!

-Ăăă, domnule preşedinte, vă rog să fiţi atent la mine!

-Care eşti, băh, la ora asta?

-Ăăă, domnule preşedinte, este ora când marii conducători, exact ca marele Napoleon, ăăă, bunul meu prieten, de altfel, făceau strategii pentru puterea naţiunii.

-Tu erai, băh, hă, hă! Credeam că a răguşit piticu’…

-Domnule preşedinte, vă rog să, ăăă, păstraţi o atitudine demnă de acest neam izvorât din cereasca armonizare a dacilor şi romanilor, ăăă, cum numai Dumnezeu putea să zămislească, ăăă…

-Da, băh, cum zici tu. Totuşi, ştii cât este ceasul?

-Ăăă, timpul scurs, aşa cum îmi povestea Dali, ăăă, acum câţiva ani, mai ales dacă este scurs degeaba, aşa cum vi se scurge domniei voastre, domnule preşedinte, însăşi existenţă în fruntea acestei, ăăă, ţări…

-Băh, termină cu prostiile! Eşti pe pastile, aşa de dimineaţă?

-Ăăă, nu v-am permis să mă jigniţi într-un asemenea hal niciodată, ăăă, nu vă permit nici acum. Dacă mă lăsaţi să vorbesc, o să vă explic scopul acestui telefon.

-Numai tu ai vorbit, hă, hă, hă, tu nu te auzi?

-Ăăă, aud mult mai bine decât auziţi dumneavoastră, ăăă, suferinţa acestui popor minunat, domnule preşedinte. Aud vocile unei naţiuni pe care aţi abandonat-o din prima zi, ăăă, domnule preşedinte!

-Auzi voci, hă, hă, hă! Eşti tare, băh!

-Vă rog frumos, domnule să nu-mi interpretaţi cuvintele, ăăă, pentru că nu permit unui necioplit să se lege de mine!

-Băh, preşedintele ţării nu este necioplit! Nebunule!

-Ăăă, nebunia mea este una frumoasă, izvorâtă din cel mai pur suflet al acestei naţiuni oropsite de prezenţa unui marinar beţiv cum sunteţi, ăăă, dumneavoastră, domnule preşedinte.

-Marinar şi beţiv, zici…? Aşa e, hă, hă, hă!

-Un hoţ şi un pungaş care, ăăă, profită de mândria acestui popor de oameni iubitori de glie şi poeţi sublimi.

-Hă, hă, hă, băh, eşti cu capul!

-Sunt cu un cap peste dumneavoastră, în primul rând, ăăă şi cu un mult mai mare bagaj de cunoştinţe, ăăă, vă pot oricând bate în orice domeniu.

-La pahar nu mă baţi tu pe mine, lunaticule, hă, hă, hă!

-Lunatic sunteţi dumneavoastră cu prietenii dumneavoastră pungaşi, trădători de neam, ăăă, aşa cum Vlad Ţepeş îmi reaminteşte în fiecare zi la telefon.

-Hă, hă, hă, băh, pe ce lume trăieşti? Ia-ţi pastilele, că mai ai un pic şi te întâlneşti cu Michael Jackson, hă, hă!

-Dacă vă interesează, securist nenorocit care sunteţi, Michael Jackson chiar mi-a spus că a făcut circul cu moartea lui tocmai din cauza unor pungaşi ca dumneata, care, ăăă, secau de bani şi minte bietul om.

-Hă, hă, hă, aoleu, nici piticu’ nu-i aşa simpatic, băh, nebunule, hă, hă, hă!

-O să vedeţi când am să câştig anul acesta alegerile detaşat, ăăă, o să deconspir toată încrengătura masonico-iudeică din ţărişoara asta, care v-a luat minţile la toţi, nenorociţilor, pungaşilor, ăăă, hoţilor!

-Hă, hă, hă, hă!

-Şi o să râdeţi înfundaţi în puşcării, canalii, ăăă, când o să fiu eu preşedinte!

-Băh, gata! Hai, că mă culc şi te sun eu mâine.

-Ăăă, vă culcaţi pe-o ureche şi ţara se prăvăleşte, nu v-ar fi, ăăă, ruşine!

-Gata, măh, m-ai convins. O să vorbesc de patriotism şi eu.

-Ăăă, bine, domnule preşedinte, vă aştept să scot untul din dumneavoastră în campanie, cu dezvăluirile pe care, ăăă, le am în mânecă!

-Da, da, ai seringi în mânecă, băh!

-Am ce vreau eu, domnule preşedinte, căci măcar atât să-mi permit în ţara asta distrusă de pungaşi, hoţi şi mercenari subjugaţi evreilor americani!

-Da, băh, aşa e…Pot să te pun pe speaker?

-Ăăă, puneţi-mă unde vreţi căci de mâna mea nu veţi scăpa când am să devin preşedinte.

-…

-Ăăă, alo!

-…

-Alo!

-…sfrrr…

-Un preşedinte care doarme în faţa izbăvitorului de neam! Ăăă, mărite Ştefan, hai să mergem!

Clanc!