Poveşti la gura canalului

   Aflăm de pe contul de socializare online al Oanei Lis (via Libertatea, clar! La mulţi ani, băeţii!) că drăguţul ei soţ a fost întâmpinat de noul an cu o porţie de ghinion. Iată ce spune duduia (citat via acelaşi tabloid):

 

 „Deci, nu mai pot de nervi! Dacă puteţi să credeţi aşa ceva, azi, Viorel a căzut în canal… Credeam că anul ăsta am scăpat de ghinion, dar văd că nu… Ce e bine e că nu şi a rupt nimic, doar pantalonii Versace… Şi îl doare piciorul, offf, îmi vine să plâng şi să râd în acelasi timp!…”.

 

 

   Aşadar, Viorel Lis a căzut în canal, fapt ce a generat o serie de sentimente contradictorii în sufletul Oanei dar şi o serie de întrebări în sânul redacţiei Revistei Cioburi:

 

-Oana este plină de nervi pentru că Viorel nu se mai ridică ci doar cade?

-Viorel mai este în canal?

-Încotro se îndrepta sau de unde venea Viorel şi, mai ales, ce căuta canalul în calea sa?

-Cum îl mai cheamă pe canal?

-De ce nu era semnalizat canalul?

-Oana credea că anul ăsta scăpa de ghinion dacă Viorel cădea în canal şi nu se mai ridica?

-E bine că Viorel nu şi-a rupt nimic, doar pantalonii Versace, în sensul că ce bine că nu şi-a rupt şi sacoul Versace, cămaşa Versace, pelicula de parfum Versace de pe gât şi maieul Versace?

-De ce Oanei îi vine să plângă şi să râdă în acelaşi timp dacă pe Viorel îl doare piciorul? Îi vine să râdă pentru că ştie că picirul e de lemn, deci nu are cum să-l doară şi îi vine să plângă pentru că piciorul a fost făcut dintr-o bucată de mobilier Ludovic al XVI-lea şi i-a sărit o aşchie?

-Oana, cum se termină povestea, de ce nu ne spui tot? Ce ascunzi?

 

În aşteptarea deznodământului, îi dorim domnului Lis să aibă parte de cele mai bune capace de canal în 2011!

Cu capul gol

Am citit în Libertatea un articol despre prea subit dispăruta de pe micile ecrane Nikita.  Probabil, pentru a reveni în atenţia consumatorilor de circ, „divei” i-a trăznit prin minte să se radă în cap. Nu o mai băgase nimeni în seamă de ceva vreme, în continuare nu avea nimic de prezentat publicului larg sau fanilor şi a trosnit-o p-asta. Bun, vrea să se radă în cap. Chelie să fie, dom’le!

Unul din motivele ei m-a făcut să încordez sănătos abdomenul într-un râs nu prea normal: s-a săturat să meargă la coafor, să-i trateze părul cu tot felul de substanţe, să o ’’îmbrobodească ăştia’’ că e zână, să plătească bani frumoşi pe acest ritual şi când ajunge acasă ’’să crape oglinda’’. Martor mi-e ziarul că aşa a zis.

Păi, chiar nu-i normal. Lăsând răutăţile la o parte chiar are dreptate, de ce o tot îmbrobodesc oamenii ăia? De ce îi tot spun ce frizură fercheşă are? Ea crede că vor doar să-i ia banii şi când colo săracii, de frica fiarei, ar spune orice numa’ să scape de chinurile posibile.

Şi cine ar avea curaj să-i spună că nu sunt cei de la saloane aşa mari pungaşi, că nu te seacă de bani prin vorbe frumoase? Cine să-i spună că nu ei au nici o vină  că are faţa taman bună de crăpat oglinzi, că de fapt nici cu păr, nici fără păr nu ar scăpa întreg vreun ciob în care îşi bagă muia? Nu ştie că se poate muri de râs cu astfel de afirmaţii. Cornele, să nu citeşti asta!

Mai mult, speră că acestă mişcare îi va aduce mai multă linişte spunând: ’’ Aşa nu o să mai vină oricine să mă întrebe de sănătate în timp ce mă plimb cu copilul pe stradă. ‘’

De sănătate sigur nu o va mai întreba nimeni, cel puţin nu de cea fizică. În schimb va fi iar la modă pozatul cu maimuţa sau cu ciudaţi ai naturii. Fiind, pentru mine cel puţin, incerte veniturile ei cred că îi vor prinde bine şi banii obţinuţi din fotografiat şi faima de care se va bucura în rândul populaţiei amatoare de poze în ipostaze horror.

Daca stăm bine şi ne gândim mai rău de atât nu are cum să fie aşa că, dragă Nikita, te rugăm să ne faci vieţile mai vesele şi scapă de singurul accesoriu ce mai dă de înţeles că ai fi femeie.

Semnat Naomi, sufletul tău dragostea ta…

Diana

Nu ne distrugeţi presa!

   Presa de scandal are părţile ei atractive pentru mase, mai ales când sunt implicate în joc şi câteva perechi de ţâţe, două trei bârfe pe care turma abia aşteaptă să le audă, poze din casele unor staruri şi aşa mai departe. Evident, minţile odihnite captează din plin formele şi culorile expuse între paginile acestor ziare iar apoi îşi continuă somnul nestingherite, aşteptând următorul ciclu de oxigen consumat în van.

   Dar cum fiecare pădure îşi are uscăturile ei, trebuie să existe câte un măr stricat şi în grămada de articole sclipitoare ale tabloidelor. Şi, ca un cititor veşnic interesat de briz-brizurile publicate printre paginile cu pricina, rămân profund dezamăgit de lipsa profesionalismului a unora dintre cei care îşi lasă iscălitura pe acolo. De exemplu, după ce m-am delectat cu secretul primei labe a lui Bote (a-propos, Bote şi-a confecţionat o linie de mănuşi pentru labă?), după ce am asistat profund impresionat la disputa dintre Boureanu şi Firea, după ce am admirat roşind câteva perechi de ţâţe şi cururi, după ce am vărsat o lacrimă aflând problemele Mihaelei Rădulescu sau după ce am urmat cu respiraţia tăiată firul unei crime comise de un actor porno, mă împiedic de buturuga mică, întocmai ca un car mare! Păi, cum, domnule, eu să fiu car mare? Da, din moment ce am găsit în Libertatea o ştire de genul acesta. Lipsită de savoare, de suspans, de personalitate, de intrigă, de deznodământ odios? Adică, ce mare lucru dacă găinile lui Colen au fost ciufulite de un cocoş? Păi, asta este firea naturii, măi… Tţţţţ.

   Eu cred că maeştrii de la ziar obosesc uneori şi o mai comit.  Ar fi fost de-a dreptul interesant dacă evenimentul respectiv era prezentat sub un nor de sare şi piper. De exemplu: „Găinile lui Colen, ciufulite de cocoşelul său, primit în dar la naştere, de la mama sa (natură)”. Sau, de ce nu, „Găinile lui Colen, ciufulite de cocoşul primit de la colega sa, tăiată şi tranşată în frigider din dragoste”. Ori „Cocoşul lui Colen, sfâşiat de găinile turbate aduse de colega sa, părăsită pentru alta”. Sau „Găinile lui Colen, ciufulite de colega sa în timp ce cloceau ouăle cântăreţului”. Băieţi, ne revenim şi noi un pic?

România, buricul scămoşat al lumii

Săptămâna trecută am citit în Libertatea o ştire care m-a pus cu curu’ pe gânduri. Deşi cu oarece întârziere, am ţinut să abordez acest subiect pentru că, aşa cum vă veţi da şi voi seama, încă este şi va mai rămâne o vreme de actualitate. Despre ce era vorba…

În aceste vremuri tulburi şi decadente în care oamenii îşi numără secundele rămase până la clipa judecăţii programată să înghită Pământul în 21-12-2012 aşa cum susţin marii prezicători, Libertatea ne expune o alternativă care ne linişteşte definitiv: în timp ce pentru toată lumea va fi rău, pentru România va fi, în mod miraculos, bine!

Cine şi-a închipuit că România chiar ar putea dispărea aşa uşor de pe faţa pământului s-a aflat într-o mare eroare. Sâmbătă seara, 21 decembrie 2012, mai multe serii catastrofale de cutremure, tornade, erupţii vulcanice, ploi de meteoriţi, jeturi de spermă intergalactică şi flegme de zei cu nervii în pioneze se vor succede cu o forţă năprasnică şi vor întoarce planeta cu fundul în sus, lăsând în picioare într-un mod inexplicabil doar minunata noastră ţărişoră.

Vom ajunge astfel să avem peste noapte (sau, mai în temă spus, peste ziua care se va transforma în noapte) cea mai bună infrastructură din lume, cea mai bună economie, cele mai de preţ valori, cele mai bune servicii, cele mai plătite job-uri, cea mai vastă cultură, ce să mai… vom fi cea mai dezvoltată civilizaţie de pe planeta Pământ. Şi nu pentru că am făcut un salt de sute de ani înainte, ci pentru că după această nenorocire ce paşte rasa umană, pe Terra nu vor mai exista decât naţia română şi câteva specii de microorganisme pluricelulare cu care ne vom putea compara în toate privinţele.

Aşadar, români de pretutindeni, pregătiţi-vă de ce mai bine! Ni se pregăteşte o nouă şansă. Ar fi păcat să n-o ratăm şi p-asta.

Studii care pot salva omenirea

   Am răsfoit astăzi atlasul ştiinţifico-tehnic Libertatea de unde am extras o lucrare de doctorat a celebrilor, de acum, cercetători britanici. Aceştia s-au străduit să facă un clasament al celor mai importante lucruri pe care, chipurile, bărbaţii le caută la doamne şi domnişoare. Un studiu de lungă durată şi costisitor, mai ales că domnii, se ştie, au personalităţi complexe şi aprofundează intens orice relaţie cu o femeie, explorând cu sete fiecare colţişor al sufletului şi trupului acestora. Pe scurt, ţâţe, cur, păsărică.

   În acelaşi timp, am cerut opinia Departamentului de Cercetare, Dezvoltare şi Studiu Fizio-nuclear, Uman şi  Celest al Revistei Cioburi, adevărata entitate ştiinţifică de pe mapamond care are răspunsuri şi studii 100% reale, pentru a verifica rezultatele obţinute de cercetătorii britanici.  Cititorii pot trage singuri concluzii comparând rezultatele (am trecut între ghilimele pe cele ale britanicilor):

 

Independentă. Din ce în ce mai mulţi bărbaţi îşi doresc o parteneră capabilă să se descurce singură, chiar şi atunci când apare o problemă tehnică.”

Specialiştii noştri spun că bărbaţii preferă, de fapt, o femeie liberă. Liberă de prejudecăţi atunci când vine vorba de schimbat o priză, un bec, faianţa din bucătărie, ţevile de la baie sau lenjeria de pat pătată cu borala de la ora 4 dimineaţa, după o ieşire cu băieţii. Independenţa se manifestă, de obicei, în urma unor discuţii în contradictoriu vis-a-vis de viitorul vieţii de cuplu. Uneori, independenţa este recomandată.

 

Răbdătoare. Bărbaţilor nu le surâde ideea ca femeia să facă prima mişcare în sensul unei relaţii, de aceea este mai înţelept să îi oferiţi semnale de atracţie, dar să aşteptaţi să treacă ei la acţiune.”

Dimpotrivă, cercetătorii noştri ne spun că femeile care fac prima mişcare sunt cele mai apreciate. Mişcarea poate să fie şi bruscă atât timp cât are o acţiune directă asupra fustei, sutienului şi chiloţilor. Apoi poate fi transferată către pantalonii domnilor. O, da!

 

Atractivă dar nu vulgară. Orice bărbat se mândreşte cu o parteneră care arată bine, se îmbracă elegant, miroase plăcut, şi atrage privirile. Atenţie însă la excesul de fard, parfum şi haine prea mulate sau decoltate, acestea vor avea un efect de respingere.”

Da, clar. Bărbaţii preferă o femeie acoperită din cap până în picioare cu o stofă cât mai groasă, nelăsând ochilor nicio şansă de a explora vreun colţişor de piele. Hainele prea mulate sau decoltate vor avea cu siguranţă un efect de respingere, mai ales dacă pot pune în evidenţă o pereche de sâni dezgustător de voluptoşi şi un fund enervant de sexy. Majoritatea bărbaţilor vomită la vederea acestui tablou. Bleah…

 

Sedusă de personalitatea lor. Bărbaţii vor să fie în centrul atenţiei unei femei, să fie lăudaţi, să se simtă importanţi, de aceea este de preferat să râdeţi la glumele lor, şi să le faceţi complimente.”

Aici sunt câteva completări. Femeile trebuie să râdă în hohote, mai ales la glumele scoase la un pahar de vorbă cu amicii, când femeia se află în centrul atenţiei, şi nu bărbatul. De asemenea, o palmă peste ceafă sau un ciupit nevinovat de cur ar trebui să trezească sentimente calde în inima oricărei femei, care poate profita de aceste gesturi tandre pentru a demonstra partenerului dragostea lor nemărginită. Iar complimentele se referă, cu siguranţă, la sexul oral.

 

Înţeleaptă. Lucrul pe care îl urăsc bărbaţii cel mai tare este ca partenera să pună presiune pe ei. Aşa că nu insistaţi, mai ales dacă el este nehotărât când este vorba de planificarea concediului sau de căsătorie.”

De asemenea, nu trebuie insistat nici când vine vorba de orele de sosit acasă, flori, mâncare pentru căţel, problemele tehnice din casă, făcut curat, dus copiii la grădiniţă, sex, vizita la părinţii ei, ziua de naştere, cercul de prieteni, programele tv. Doamnelor, fiţi un pic independente, ce naiba…
Care se respectă. Bărbaţii nu vor o femeie extrem de permisivă, care acceptă orice din partea unui bărbat, de aceea prea multe compromisuri tind să ducă relaţia într-o direcţie nedorită de femei.”

Într-adevăr, bărbaţii îşi doresc femei care refuză cât mai multe lucruri. Cu cât aud mai multe NU-uri, cu atât mai bine. Numai aşa se poate ţine vie flacăra din cadrul cuplului şi se poate elimina monotonia. Ţinând cont de acest sfat, relaţia poate ajunge pe culmile fericirii într-un timp cât mai scurt. Fiecare partener cu relaţia lui, evident.

 

Mulţumim cercetătorilor pentru faptul că îşi sacrifică momente bune din viaţă pentru aceste studii, precum şi celor de la Libertatea pentru că ne ţin informaţi. Unde ar ajunge viaţa de cuplu fără ei?

De sub papucul femeii la coada iepei

Un caz ieşit din dosarele grădinii zoologice, oricare ar fi ea, prezintă fapta unui humanoid din satul Conţeşti care şi-a scăpat cocoşelul pe sub coada unei iepe, după care a trimis-o în lumea cabalinelor drepte, înfigându-i trei ţepuşe în păsăroi. O ştire de prime-time, cu siguranţă, şi nu numai la ora cinci…

Departamentul de cercetări-investigaţii-citit astre al revistei cultural-artistice Libertatea a format cu repeziciune o echipă de teren care să scoată adevărul la lumină, dom’le! Distinşii jurnalişti au aflat că individul mai profitase în trecut de o altă febleţe a sa ierbivoră, respectiv o capră, arâtându-i şi acesteia smotocelul pe la potârniche. Nimic suspect, în cele din urmă. E clar că omul depăşise barierele clasice ale umanităţii şi atinsese un nivel de educaţie sexuală din alte sfere. Ciudat este faptul că omul schimbase fluide şi cu o femelă din specia lui, care i-a devenit soţie la un moment dat şi care l-a pricopsit şi cu un pui de om. Doamnă care a declarat reporterilor că a divorţat din cauza înclinaţiei artistice a domnului către alcool. Că în rest era foarte de treabă şi-şi făcea datoria de bărbat. La fel cum ar fi putut declara şi capra, şi iapa.

Adevăratul adevăr al divorţului cred că este altul. O fi aflat omul cum o cheamă pe nevastă-sa şi i-a dat cu flit: Rubiniţa URSU. Păi, ce, să zică jivinele din curte că e homosexual??

Sexul care se vinde

Sexului îi stă cel mai bine să fie făcut. Dacă nu se face, atunci se cumpără. Ori că e procurat de la persoane autorizate sau că e luat de la tarabă pentru a-l despacheta în intimitate, sexul costă. De acest ultim lucru sunt conştienţi şi cei care contribuie zi de zi la întreţinerea zidului prostiei naţionale, anume zidarii cu bidinelele din spatele tabloidelor. Nimic nu se vinde mai bine ca sexul; poate doar povestea dramatică a unei călugăriţe care a fost surprinsă făcând sex. Este o axiomă care este respectată cu sfinţenie de orice tabloid ce-şi doreşte progresiv cât mai multe numere. Curiozitatea de a ajunge de partea cealaltă a hainelor, impulsul de a penetra intimitatea personajelor dar şi dorinţa perversă de a afla cât mai multe poveşti cu iz porno, dau semnale permanente neocortexului: Ial! Ia-l! Cumără-l!.Citeşte-l!

Când e vorba de sex, presa autohtonă de specialitate ne oferă de toate. Spre exemplu astăzi. Numărăm aşa: un sex cu doctorul, practicat de o pacientă cu arsuri la nivelul chilotului în timp ce soţul o aştepta pe hol (Libertatea), o regină porno proaspăt încoronată care a renunţat la sceptru pentru a-şi exercita calităţile materne(Click), o femeie concediată că a făcut sex neatent în sala de tribunal (Libertatea), spargeri care s-au lăsat cu furturi de casete compromiţătoare în care victima făcea sex (Click) sau un bărbat, cu probleme la capul penisului, care nu mai vrea să facă sex dacă o femeie nu iese preşedinte (Libertatea).

Dacă mai socotim şi sfaturile date cuplurilor în cazul în care unul din parteneri vrea să se uite la celălalt cum se masturbează (Libertatea) sau acceptăm să demontăm toate prejudecăţile legate de sex, cu toţii, în grup(Cancan), putem considera că toate problemele legate de actul sexual al naţiunii sunt ca şi rezolvate. Până mâine, desigur. Atunci noi şi noi astfel de chestiuni arzătoare vor necesita rezolvare.

Inegalitatea dintre sexe, discriminarea Dracului!

Din Libertatea aflăm că ”discriminarea sexuală trece de limitele lumii pământeşti şi ajunge până la porţile iadului”. Bă, ai dracu’ rău ăştia de la Libertatea. Cum le află ei pe toate… Să sesizeze dom’le cineva Instanţa Supremă!
De ce spun ei lucrul acesta!?… Pentru că “noi reguli au fost impuse chiar şi în iad (ca să vezi a dracu’ reformă…), unde, susţin cercetătorii (care cercetători, nene? vrăjitorii? ocultiştii? magicienii? nobelişti? parcă îmi şi imaginez un grup de ochelarişti chimişti în halate albe deducând coeficienţi de discriminare sexuală sau grade de misoginism la temperaturi ridicate, caracteristice iadului), există două porţi separate, una pentru femei şi alta pentru bărbaţi”.
Drept urmare, şi “pedepsele sunt diferite: sufletele bărbaţilor păcătoşi sunt arse în flăcările iadului, iar cele ale femeilor sunt trase pe roţi imense”. Aha! Deci aici e chiţibuşul! În loc să se desfete în băi cu smoală clocotită, femeile sunt trase cu cruzime pe roţi imense. În acest sens îi sfătuim pe cei de la Libertatea să solicite înfiinţarea unei asociaţii postume care să militeze pentru drepturile femeii dracului. Este de-a dreptul revoltător să ţi se aplice un asemenea tratament, când poţi bine mersi să arzi în flăcările iadului pentru eternitate.
Acuma stau şi mă întreb de unde morţii mă-sii a avut autorul inepţiilor de mai sus toate aceste informaţii? Cu siguranţă nu de la Vatican. Şi mai am o întrebare: pe ce poartă va intra Naomi în cazul în care va fi o fată rea – sau rău, nici eu nu sunt sigur…?
 

Colecţionaţi, deci exist

    Ce chestie am aflat în Libertatea: un domn din S.U.A. şi-a tăiat sprâncenele în schimbul sumei de 1600 de dolari. Acum, nu ştiu ce să zic…O fi scump, o fi ieftin? Şi cine o fi vrut să păstreze la borcan respectivele fire de păr? Vreun colecţionar de sprâncene?
Ţinând cont de cele de mai sus, m-am gândit să prezint o listă de tarife celor care au ca pasiune adunarea a tot felul de chilipiruri. Aşadar, luaţi de aici:

 

 

                                                              MENIU 

                                                  (chilipir a la Robert)

Sprâncene naturale 1 000 lei firul
Curate, spălate zilnic, calitate deosebită, fără coloranţi. La cerere, vi le putem furniza arse. Nuanţe disponibile: şaten. Pentru varianta pe alb, comenzile se dau din timp iar termenul de livrare se face după minim 360 de luni. În caz de neonorare a comenzilor, asta e.
Mustaţă tip Freddie – 500 lei firul
Rezistentă la transpiraţie, culoare deosebită, certificat de conformitate inclus. Poate fi asortată cu stropi de muştar sau ketchup, la cerere. Nu oferim varianta arsă. Se livrează doar pentru comenzile ferme.
Bucăţi de ficat ardelenesc – 2 500 lei / gramul
Făcut din material tânăr şi călit în baie de alcool, poate rezista chiar sute de ani. Condiţiile dure de stres şi nesomnul regulat îi asigură duritatea unui scut de bambus. Certificatul de garanţie inclus îi conferă siguranţa originalităţii. Disponibil oricând. Cantităţi limitate.
Falus adolescentin – 3 000 lei / şedinţa de terapie
Calitate excepţională, fin la atingere, soluţia ideală contra migrenelor, depresiilor sau umezelii apărute brusc. Se poate doar închiria, cu tot cu mecanismul de funcţionare. Este disponibil doar prin programări punctuale. Apreciat şi oferit doar doamnelor şi domnişoarelor. Pentru domni nu avem nimic similar.
Ciupercă „fugi, nene” – 250 lei / gramul
Miros puternic, rezistent împotriva odorizanţilor de orice fel. Vă garantează succesul împotriva rozătoarelor, insectelor sâcâitoare şi animalelor agresive. Vă poate fi utilă în momentele în care oaspeţii nu dau semne că vor să plece în curând. Disponibilă oricând, la cerere expresă. Se pot testa mostre în condiţii de siguranţă maximă.
Biluţe cauciucate – 150 lei / gramul
Acest produs este specialitatea casei de mulţi ani şi vă poate fi oferit într-o gamă largă de forme, mărimi şi culori. Ingredientele sunt de cea mai joasă speţă şi respectă o reţetă veche de secole întregi. Oferim mostre gratuit, pentru testare. Stocul este asigurat în permanenţă iar livrarea se face imediat, prin aruncare.

Vă aşteptăm !

Hai, să trăiţi !

 

Foc şi gargară

    I-auzi ştire în Libertatea: cică în oraşul german Syke există cei mai proşti pompieri din lume. Cum aşa ? Păi sediul unităţii lor a fost distrus într-un incediu, cu tot cu maşini şi cu ce acareturi mai aveau ei pe acolo. Şi asta n-ar fi prima dată, dimpotrivă, acum câţiva ani dumnealor trecând prin aceeaşi experienţă. Surprinzător este faptul că tocmai nemţilor, părinţii organizării, li se întâmplă aşa ceva. Cauza focului pare să fi apărut în timpul unui exerciţiu. Un exerciţiu care le-a încins creierele, le-a dat foc la valize şi le-a aprins călcâiele, aş putea spune. Există posibilitatea ca angajaţii unităţii să fi fost imigranţi români care tocmai participau la onomastica unui coleg şi, din prea mult stoicism, au organizat grătarul din curte până în sala maşinilor. Şi până la urmă, cu cât focul mai mare, cu atât mai bine, se face carnea mai repede. Şi e şi lumină mai multă, să poată să-i vadă tot gură-cască cum petrec ei. Oricum, măcar au fost finuţi şi au părăsit locul faptei în momentul în care au sosit cei aproape 250 de colegi de breaslă veniţi din localităţile învecinate pentru a stinge focul. Probabil au plecat să mai bea o bere înainte de a ajunge fiecare la casa lui. Oricum, măcar se pot reprofila din pompieri în organizatori de petreceri.
   A-propos de cele de mai sus, aştept reporterii Libertăţii să-i descopere şi pe următorii: măcelarul ajuns cu cuţitul la os, vânătorul cu ochii de vulpe, cardiologul cu vierme la inimă, oftalmologul cu orbul găinilor, biciclistul cu beţe în roate sau ţiganul înecat la mal (sau ieşit la liman). Eu aş prefera să-i vedem pe dumnealor: poliţistul care-şi suspendă singur carnetul, procurorul care se bagă singur la puşcărie, chirurgul care îşi greşeşte lui însuşi operaţia sau emo-kid-ul care coase rana altuia ca să cadă el în ea.

   Informaţie de ultimă oră, din Adevărul de seară: Monica Columbeanu va primi de la soţul său zece lebede. Cred şi eu, s-o fi săturat săraca să se joace cu un singur şi acelaşi papagal.