Liber la şpagă

Surprins de răceală precum un pescar din deltă aflat la cercul polar, mi-am luat inima în dinţi precum siliconatele de Dorobanţi şi mi-am propus să ies totuşi din casă, traiectoria mea fiind dreaptă si avea un singur capăt: farmacia.

Precizez că nu eram în stare să mă târăsc până în bucătărie, d-apoi să ajung la policlinică să-mi iau reţetă. Aşa că mai bine ţinteam 20 de paşi până la drogherie.

Greu de zis, dar şi mai greu de ajuns având in vedere că aveam ochii pungă. M-a îndrumat un puşti până acolo. M-a îndrumat prost, am intrat în brutărie. Înjurături în gând căci aveam corzile vocale lezate. Am bunghit într-un final farmacia. M-am aşezat la rând în spatele unui bătrânel care mi-a desfundat nările mai bine decât infuzia cu mentă.

„- Săru-mâna aş dori şi eu o cutie de Rovamycine, dar d-aia de 3 MUI vă rog, nu de 1,5.(aşa scrie pe cutie)

– Prescripţia vă rog.

– Îmi pare rău nu am, nu vedeţi cum sunt, de abia am ajuns la farmacie. Vă rog mai am acasă 1 tabletă. Am mai luat de aici.

– Fără reţetă nu se dă.

– Doamnă până ajung la policlinică să-mi iau o amărâtă de reţetă fac pneumonie de 2 ori. Vă rog. Nu le combin cu alcool sau nu le pizez ca apoi să le prizez ce naiba, nu vedeţi in ce hal sunt.

– Nu se poate.

– Bine atunci. Îmi puteţi da alt antibiotic ?

– Nu, doar medicamente pe bază de paracetamol.”

În acel moment îmi venea să-i contaminez cu ajutorul celor doi obrăjiori plini de substanţe terorizate de Olynth. M-am calmat totuşi, i-am mulţumit politicos pentru ajutorul acordat şi am dat să plec în momentul în care am auzit o voce cerând Tussin Forte.

Ei acum trăind într-un cartier mai dubios ca cele din Belize ştiu că dacă ronţăi vreo 10-15 pastile de Tussin devii o persoană supranaturală: ajungi să comunici cu pereţii, joci poker cu oile bunicului , vezi meciul cu 3 săptămâni înainte de difuzare. De aceea îţi trebuie reţetă ca nu cumva să le confunzi cu mentosanele.

La această farmacie nu aveai nevoie de reţetă dacă luai 7 cutii şi dacă îţi scăpa din greşeală încă 50 RON în plus.

Mama ei de răceală, în ce stadiu am ajuns să nu-mi dau seama cum se plăteşte corect în România.