Cu ochii-n patru
Nesimiţire incredibilă! Bătaie de joc! Nepăsare! Aşa putem caracteriza cele câteva întrebări puse de anumiţi cititori specialiştilor de la Departamentul de Analiză Socială şi Medicină Rurală al Revistei Cioburi. După fina analiză abătută asupra nefericiţilor care posedă picior de lemn, iată că geniile din redacţie au fost nevoite să lase neterminat nimicul început cam în fiecare zi şi să se reunească de urgenţă pentru a aşterne ordonat semnele de întrebare ieşite dintre neuronii stingheri ai fiecăruia.
De vină pentru aceste nelămuriri nu sunt alţii decât nefericiţii cu priviri reci, ignoraţi de societate pentru durerea lor, purtătorii de ochi de sticlă. Din nou, ciobarii nu au reuşit nici până la închiderea barului să răspundă întrebărilor de mai jos. Să le fie ruşine cititorilor care ne-au pus în dificultate:
-Oamenilor cu ochi de sticlă le putem spune că sunt oacheşi?
-Oamenii cu ochi de sticlă pot arunca o privire (sau un ochi)?
-Le putem spune oamenilor cu ochi de sticlă că au privirea sticloasă?
-Pe oamenii cu ochi de sticlă îi putem complimenta cu „ce ochi frumos ai”?
-Există ochi de sticlă din sticlă de Murano?
-Există ochi de sticlă din sticlă termorezistentă?
-Pe oamenii cu ochi de sticlă îi ustură ochii?
-Dacă oamenilor cu ochi de sticlă le intră fum în ochi, sticla devine fumurie?
-Oamenii cu ochi de sticlă poartă ochelari de protecţie?
-Oamenilor cu ochi de sticlă li se topesc ochii după căldură?
-Oamenii cu ochi de sticlă au privirea clară doar dacă sticla nu e opacă?
-Oamenii cu ochi de sticlă pot pune ochii pe cineva?
Încă o dată, mulţumiri celor care ne urează sănătate maximă. Data viitoare promitem să şi glumim.