Acum ceva vreme, un englez – daca nu ma insel – a avut trasnita idee sa publice intr-un tiraj limitat un ziar cu toate paginile albe. Se pare ca demersul sau a prins destul de bine si s-au gasit indeajuns de multi amatori care sa-si procure cate un exemplar din singurul ziar ale carui stiri nu pot fi puse la indoiala de absolut nimeni. Ce e stupid pentru unii este inedit pentru altii, suficient cat sa fie profitabil pentru cel cu ideea.
De atunci si pana in momentul de fata, ma gandesc la ce impact ar putea aduce “caseta audio cu liniste”. Acuma, nu e musai sa fie o caseta audio. Poate sa fie si un CD sau un DVD. Modul de stocare e mai putin important, esential este ca inregistrarea sa fie facuta in conditii de studio exemplare, intr-o liniste desavarsita. Adica sa-ti inghete corzile vocale de frica cand o asculti.
Cand te pui si tu seara in pat ca omul la o ora rezonabila si incep sa dudie boxele vecinunui de scara, fara se te enervezi, pornesti sistemul audio, reglezi volumul la maximum si dai drumul la primul track cu liniste. In functie de gradul de iritare pe care ti l-a indus poluarea fonica ai posibilitatea de a selecta de la un stil de liniste mai soft la un stil de liniste mai hardcore. Sa cheme politia de proximitate, sa cheme pompierii, sa cheme televiziunea… oricum n-or sa se inteleaga pentru ca va fi mult prea liniste.
Fara reclamatii, fara injurii, fara nervi, fara dopuri de urechi, ci doar ascultand la blana inregistrarile cu liniste absoluta. N-as avea nimic impotriva daca albumul ar sta la baza vreunui soundtrack intr-un film mut ori sa fie difuzat la maxim in FM.
Acu’ va las ca tre’ sa ma interesez cat e ora de studio la Electrecord si sa dau drumul la treaba.
