Rupt şi de la capăt

• Idei fertile •

Din nou!  

Senzațional ! Continuă serialul “Verdict: criţă”. În acest episod, trecem de la categorisirea amicilor buni și foarte buni ai moleculelor de alcool la împărțirea pe regnuri a transformerilor de a doua zi. De fapt, există o singura categorie: mahmurii. Pot fi recunoscuți foarte ușor, dacă reușesc la un moment dat să apară în mijlocul bipezilor, părăsindu-și aproape plângând locul în care au stat în poziția mort clinic prêț de câteva ore. Primul lucru pe care îl putem remarca la acești semi-mutanți sunt ochii, reduși practic la două puncte roșii, singura lor folosință fiind recepționarea unor imagini vecine cu mira. Mersul lor este aproape biped, mai degrabă asemănător cu cel al primatelor aflate la vârsta a treia. Până să ajungă, însă, la punerea în funcțiune a aparatului loco-motor există câteva etape de analizat:

-Trezirea. În acest moment delicat al refacerii legăturii cu lumea exterioară,  singura lor dorință este să mai doarmă un pic, poa’ să fie patul și din cuie. Imobilitatea lor prematură este dată, în principal, de mărimea capului, miraculos transformat peste noapte într-un imens bolovan blocat între pereții incintei în care au dormitat. Greu, foarte greu…

-Regăsirea semnalului. Odată ce vor lua contact din nou cu mama ei de lume rea și crudă care i-a trezit parcă numai așa, de-a naibii, toate rămășițele de simțuri se vor concentra pentru atingerea unui singur țel: “o gură de apă, te rog…sau suc, ceva…te rog io..”. În momentul contactului cu lichidul dumnezeiesc, trupul li se transformă instant într-un burete super-absorbant, capabil să rețină inclusiv șiroaiele care se scurg de o parte și de alta a gurii împietrite sub forma recipientului în care le-a fost servită licoarea. Proces esențial, de altfel,  pentru stabilizarea semnalului.

-Loading data. Etapa importanta pentru ca se incearca recuperarea si ordonarea informatiilor pierdute impreuna cu echilibrul in orele precedente intreruperii semnalului. Neuronii incep usor, usor sa se scotoceasca prin buzunare, scotand la lumina crampeiele de evenimente stocate anterior. Acum se ivesc cele mai multe semne de intrebare, se rostesc expresii de genul “nu mai fac niciodata”, “boul de mine”, “cine, io?”, “vaai…” si se creioneaza primele discursuri pentru a explica si a demonstra apartenenta, totusi,  la specia umana. In general, etapa descrisa aici dureaza intre 15 si 90 de minute dar exista si cazuri exceptionale cand se pot atinge chiar 300 de minute.

-Primii pași (aveti un premergător ?). Este, poate, cea mai chinuitoare fază a renașterii diurne. Aici se întâmplă dezlipirea de culcuș (oricare ar fi fost el), căutarea hainelor (dacă este cazul), contactul cu baia și instrumentele specifice (din nou, dacă este cazul), stabilirea coordonatelor geografice actuale și viitoare, vizualizarea informațiilor regăsite în etapa anterioară (însoțite de un car de înjurături) precum și încercarea de a elimina o parte din semnele de întrebare apărute la pasul precedent. Pe final, funcțiile loco-motorii încep să se apropie de parametrii normali.

-Restul de pași. Este, practic, reintegrarea în societate. Aici îi vedem și îi recunoaștem. Acum apar glumele nepotrivite vis-à-vis de ochișorii lor încinși și de mersul semi-humanoid. Pentru ei, în această etapă totul se multiplică. Timpul, greutatea, forța de frecare cu aerul, sunetele, totul. În fața ochilor se derulează o singură imagine, suprapusă peste cele înconjurătoare: patul de acasă, răcoros, liniștit. Pe cuvântul lor că e ultima dată când mai fac așa ceva…

-Comandăm și felul doi ? (opțional). Acest ultim pas, de obicei, este parcurs de experți, fie din voluntariat, fie bazându-se pe principiul “cui pe cui se scoate”. Sunt șanse mari ca dupa o astfel de etapă să fi apărut teoria cu repetarea istoriei.

Hai noroc !

Un cal la Metallica

• Martor şi tartor •

Weekend-ul trecut am avut stupoarea sa descopar ca posed un puternic nucleu cleptoman. Nu, n-am furat bani, bibelouri cu berze intr-un picior sau mileuri de marimi mici si medii de pe televizoarele vecinelor gospodine, si n-am furat nici meseria de smecher, cu tot cu bratara de aur, a vreunui baiat valabil posesor de BMW. Tanti-n alb intr-un picior, ghici mireasa ce-i? “Doi, zece… doi, zece… s-a furat mireasa!”. Exact! Am furat mireasa. Grupul conspirativ “Unde pentru microunde”, sub indrumarea atenta a unui expert al genului, ce a coordonat operatiunea din umbra, a bifat prima victima in randul proaspetelor neveste.

Trebuie sa precizez ca adevaratii artizani ai furtului de mireasa (cei care au asigurat filajul 24 din 2 ore, cei care au profitat de momentul de neatentie al lui ginerica, dar si al celuilalt grup interesat in rapirea subiectului, si nu in ultimul rand, cei care au sustras victima efectiv din somptuasa locatie, direct pe usa din fata si nu prin fundul vreunui tunel ferit de ochii vigilenti ai lumii) au fost doar doi dintre camarazii mei conspirativi. Unul dintre ei, un cal vorbitor, maestru al deghizarilor, a ales a se deghiza, in noaptea actiunii, intr-un mare dansator, galopand pe rand sarbele si luand la trap toate batutele eliberate din boxe in arena de dans.

Agentul Je (adica lă… Bi-lă) a lasat sticla de guler si a luat microfonul de coada cand a venit vremea rascumpararii. Deci, dupa ce s-au incheiat tratativele, m-am simtit ca Mircea Geoana. Si cand am afirmat asta, cu siguranta m-am referit la senzatia indusa de zecile de blituri atintite asupra mea, ca asupra unui om ce e luat in serios. O sa intram in istoria nuntii ca fiind cei care au deranjat valsul. 1,2,3… 1,2,3…

Odata cu incheierea negocierilor, care au curs intr-un singur sens – adica “zi ba ce dai ca sa acceptam oricum”, s-a facut si primul pas in vederea realizarii unei premiere absolute in randul cabalinelor iubitoare de muzica rock. Suntem pe cale, pe carare sau pe ulita, sa vedem primul cal pe gazon, la un concert Metallica. Multumim lui ginerica pentru epatarea aripei sensibile si uram calului sute de metri patrati de gazon mestecabil si note cat mai inalte si de cat mai buna calitate.

Inca o data, casa de piatra mirilor si cuibusor plin de nebunii! ;)

PS: multumesc calului pentru privilegiul de a ma fi purtat in calarea-i si atunci cand i-a rapit mult ravnitul autograf lui Fuego, marea aparitie a serii, care a surclasat deloc misterioasa disparitie a miresei. “Toata lumea danseaza cu mineeee Tu ai zice sa dansam amandoi”.

Culturisti

• Uncategorized •

La o sala de culturism vine un nene cat un munte. Bíceps, triceps,
toate alea. In schimb, capul cat o nuca. Il vad aia, se uita curiosi
la el, apoi unul isi ia inima in dinti si-l intreaba:
– Ce-i cu tine, omule? De ce ai capul asa mic..?
Asta raspunde:
– Pai, m-am intalnit ieri cu o zana…
– Asa, si? Ce-i cu asta?…
– Pai, am rugat-o sa-mi faca o muie mica si mi-a facut..

Bulă îl întreabă pe tăticu

• Uncategorized •
– Tati, Dumnezeu e alb sau negru?
Şi tati răspunde:
– Fiule, cred că Dumnezeu e şi alb, şi negru.
– Tati, da’ Dumnezeu e bărbat sau femeie?
– Fiule, cred că Dumnezeu e şi bărbat, şi femeie.
– Tati, da’ lui Dumnezeu îi plac mai mult copii sau oamenii mari?
– Cred că lui Dumnezeu îi plac şi oamenii mari, dar mai mult îi plac copiii.
Bulă stă să se gîndească un moment, apoi întreabă:
– Vrei să spui că Dumnezeu e Michael Jackson?

Bill Gates moare.

• Uncategorized •

Bill Gates moare. Ajuns in fata lui Dumnezeu acesta ii zice :
– Pentru ca ai fost un om foarte important te las sa alegi unde vrei sa mergi : in iad sau in rai.
Dupa un timp de gandire Bill Gates zice:
– Pai , as avrea sa vad cum este fiecare loc, daca se poate.
Zis si facut.
Prima data Bill Gates se duce in iad. Acolo distractie la culme femei misto, bautura muzica, etc.
Dupa doua saptamani se duce si in rai. Ajuns acolo vede si el niste ingerasi care stateau pe norisori si cantau la harpa, in rest plictiseala.
Asa ca Bill Gates se duce laDumnezeu si ii zice ca vrea sa mearga in iad.
dupa vreo luna dumnezeu face o vizita in iad. Acolo il gaseste pe Bill Gates arzand intr-un cazan cu smoala.
Disperat Bill Gates striga:
-Doamne uite ce e aici. Nu seamana deloc cu ce era prima data cand am venit aici !
La care dumnezeu raspunde:
– That was just a demo !

wireless

• Uncategorized •

Francezii au facut niste sapaturi arheologice si au gasit la vreo 50 m adancime resturi de fire de cupru. Dupa ce au fost cercetate cu atentie de oamenii de stiinta, s-a tras concluzia ca stramosii francezilor, galii, pusesera la punct o retea de telefonie subterana. La aceasta neasteptata veste, nemtii, ca sa nu ramana mai prejos, au inceput si ei sa sape si pe la 70 m adancime au gasit niste resturi de sticla de unde, dupa alte cercetari, au ajuns la concluzia ca stramosii lor, gotii, pusesera la punct o retea subterana de fibre optice. Românii au inceput si ei sa sape; pana la 100 m nu au gasit nimic si au ajuns la concluzia ca dacii comunicau wireless.

un arab suna la aeroport:

• Uncategorized •

Name? – Abdul al-Rhazib. – Sex? – Three to five times a week. – No, no… I mean male or female? – Male, female, sometimes camel. – Holy cow! – Yes, cow, sheep, animals in general. – But isn’t that hostile? – Horse style, doggy style, any style! – Oh dear! – No, no! Deer run too fast !