13-14, deschis pentru spectacol

• Educaţie fizică •

Se zice că fotbalul se joacă pe goluri. Pare-se că la Cluj s-a luat de bune vorba. Derby-ul local dintre Universitatea şi CFR, din cadrul Cupei României la fotbal, s-a încheiat cu un spectaculos 13-14, scor înregistrat după încheierea loviturilor de departajare, finalul primelor 90 de minute găsind pe fiecare din cele două echipe cu câte trei goluri marcate şi trei goluri primite.

Nu am urmărit partida, în cazul în care aceasta a fost difuzată în direct pe calea undelor, şi nici imagini înregistrate n-am apucat să vad până în momentul de faţă, dar îmi pot închipui că a fost un adevărat regal fotbalistic, cum ar zice unii comentatori sportivi. Molcomi, molcomi, da’ "ardelenii" au avut timp şi mai ales răbdare 😀 să înscrie 27 de goluri.

Un astfel de rezultat nu poate decât să îmi facă propria condiţie de microbist să exulte. Şi totuşi, vă daţi seama cât de nociv ar fi un astfel de scor cu Ilie Dobre la pupitrul de comentator?

La un calcul rapid, avem 27 X Goooooooooooooooooooooooool (unde Goooooooooooooooooooooooool = 30s ) = 810s, echivalentul a 13 minute şi jumătate de urlete cumulate. O astfel de statistică ar face să tremure difuzorul oricărui aparat de radio.

Panseluţe şi Lămpaşe

• Politica e un pornostar •

Dosarul mineriadei este închis. După scurta vizită a intelectualilor cu lămpaşe, invitaţi de domnul rector Iliescu, timp în care panseluţele au devenit o adevărată pasiune a bucureştenilor, a fost observată o creştere semnificativă a accidentelor de muncă. Astfel, un număr impresionant de studenţi s-au prezentat la urgenţă cu diferite hematoame, fracturi, contuzii, etc, acuzând că acestea au aparut datorită sădirii florilor din plin centrul capitalei, moment în care erau ajutaţi de către colegii lor mai mari şi nearticulaţi. Aceştia au fost îndrumaţi în acest studiu al ingineriei agronomice de către colegii cu caschete într-un mod extrem de convingător cu ajutorul pulanelor. Cei care s-au dovedit a fi chiulangii au fost depistaţi şi admonestaţi cu mustrare scrisă. Scrisă pe pavaj cu sângele recalcitrantului. Cei care au încercat să se opuna au fost transferaţi către centrele de reeducare din plină stradă unde li s-a administrat comă sau pur şi simplu deces prin pulan, rangă şi bocanc. Huliganii au fost reduşi la tăcere.

Domnul rector Iliescu, sub patronajul căruia s-a desfăşurat acest schimb de experienţă culturală, este – astăzi – scăpat de justiţie prin acordarea de NUP pe baza prescrierii unor fapte din dosar. Minunat. Dacă vă gândiţi că această urmărire penală s-a dorit să fie întârziată să ştiţi că vă înşelaţi. Minerii au venit singuri să planteze flori. Acesta era un vis al lor. Iliescu a fost doar la locul nepotrivit, în momentul nepotrivit.

În astfel de momente, când statul devine ipocrit şi serveşte interese nu doar diferite de cele ale cetăţeanului ci şi împotriva sa, revoluţii personale se nasc în fiecare şi politicienii ca Iliescu sunt întâmpinaţi cu un bine-meritat "Mori!". Fără îndoială, legea este respectată. Însă sunt total dezamăgit de modul în care este protejat pensionarul şef. Politicienii ne jignesc inteligenţa şi îi doare la bască de efectele pe termen lung ale comportamentului lor feudal.

Vă promit, dle Iliescu, că la mormântul dumneavoastră veţi găsi întotdeauna un lămpaş aprins. Pentru veşnica pomenire.

Feriţi-vă de măgăruş ! Pardon, feriţi-vă de cal !

• Brusturi media •

Dom’le, cine spune că poliţia nu-şi face treaba, se înşeală. Vigilenţa acestor apărători ai legii este, de multe ori, invers proporţională cu valoarea absolută a IQ-ului dumnealor. Printre actele de stoicism ale purtătorilor de capete de tinichea se numără, mai recent, recoltarea de probe pentru stabilirea alcoolemiei unui cal. Cal care, se spune în ziarul de turmă, ar fi accidentat un bătrân în timp ce conducea căruţa. Eu acum stau şi mă întreb care ar putea fi urmările acestui fapt. Probabil calului îi va fi suspendat permisul de conducere al oricărui fel de atelaj, i se va deschide dosar penal şi ar putea fi obligat să plătească despăgubiri familiei victimei. Ca să nu mai zic de faptul că îl paşte închisoarea. Bineînţeles, dacă ar fi vreun cal de mahăr totul s-ar putea muşamaliza iar animalul ar scăpa doar cu o amendă simbolică, urmând să terorizeze în continuare uliţele patriei. Mă bazez, totuşi, pe integritatea poliţiştilor care, sunt convins, nu ar accepta niciun fel de şpagă (saci de ovăz sau baloţi de fân, probabil) şi ar face tot posibilul să ajute inclusiv procurorii în rezolvarea temeinică a acestui caz. Până una alta, pentru pietonii de tip victime, pericolul se schimbă: caii-putere pot deveni, iată, doar simpli cai.

Blogoslovire virtuală

• Politica e un pornostar •

În ultimele zile, ori de câte ori accesam blogosfera, aveam senzaţia că un miros înţepător de căcăreze îmi şicana simţul olfactiv. Şi mă tot întrebam… Să fi început transhumanţa virtuală sau să am vreo capră neagră vecină de IP? N-a fost nici una, nici alta. Fisa mi-a picat în seara aceasta în timp ce mă dădeam cu autobuzul spre casă, când, la postul de radio prins între staţii, cineva aducea la cunoştinţă ascultătorilor că Gigi Becali şi-a făcut blog. Era şi timpul! Ubicuul Gigi cucereşte noi teritorii, de data asta doar virtuale.

Ce mai… Cel mai important eveniment de la Marea Schismă încoace. Bine, nici mărinimia voievodului Jiji al Piperei nu e de trecut cu vederea. Poate doar de trecut cu buldozerele.

Iată mai jos CV-ul:

 

 Puteţi observa cât de minuţios e întocmită lista. Mai lipseşte să fie trecută şi suma cheltuită pe benzină. Adică să se ştie dom’le foarte clar care a fost contribuţia lu’ dânsul. Doamne Doamne şi Domni Domni sigur vor aprecia, mai ales acum când e de dat cu capul în pragul electoral.

 

Alice în tara figurilor

• Idei fertile •

Fiecare figură intersectată cu raza mea vizuală îmi stârneşte, de la o vreme, o curiozitate de-a dreptul obscenă privind întâmplările din spatele său, cele care ajută la modelarea ei în acel moment. Fiecare chip întâlnit în peregrinarea cotidiană mă pune să-mi imaginez diverse scenarii ale filmului derulat în spatele cortinei afişate în şi de mulţime. Costumul elegant susţinut de privirea lansată în gol, mersul legănat însoţit de un zâmbet pe măsură, trupurile împreunate şi înfăşurate cu adiere de vânt, toate acestea mă aruncă în spatele fiecărei scene, mai mult sau mai puţin, ascunzându-mi, de fapt, povestea din mine. Pentru cele câteva momente de reverie, pătrund uşor într-o lume pe care mi-o pot construi cu ajutorul celorlalţi, profitând de un scurt şi simplu contact vizual. Prefer să citesc nuvelele altora în loc să le corectez pe ale mele. Cu fiecare pagină străbătută simt cum anotimpul prezent îşi reia culorile uitate printre rânduri iar timpul îşi dă silinţa să piardă din când în când nişte minute. Toți monstruleții devoratori de neuroni se așează cuminți, cu mâinile la spate, privind curioși acest spectacol, dându-mi uneori câte un sfat privind firul poveștii. Iar eu continui, puțin câte puțin, să devin propriul meu regizor…

Ați privit vreodată figurile celor pe care îi întâlniți, imaginându-vă câte o poveste ?

Moare bulibasa tiganilor

• Uncategorized •
Inmormantare cu fast, intr-o zi de miercuri (meciuri de fotbal tari, in cupele europene).
Preotul (mare microbist), tine slujba in curtea din fata vilei, dupa care se formeaza cortegiul spre cimitir. In fata popa, dupa el 6 tigani purtau siciriul pe umeri, si pe urma rudele apropiate si restul multimii. Mai era un sfert de ora pana la inceperea meciului. Popa, in fata cortegiului, lungea cam tare pasul. Nu se oprea nici la rascruci de drumuri, dupa obicei.
Tiganii cu sicriul gafaiau deja cam tare si ii treceau toate apele.
La un moment dat, unul dintre ei zice catre preot:
– Ha stai parinte mai incet, ca doar nu l-am furat!