Discuţiile unui şoarece corporatist, la punctul de fierbere

• Idei fertile •

„Stimate şef, sunt în urmă cu multe lucruri. Am o listă întreagă de parcurs dar întârzierea nu se datorează, şi sunt sigur de asta, capacităţilor mele de a roade tot felul de dosare. Am reuşit să trag o linie pentru a cuantifica, într-un fel, realizările din ultimele săptămâni. Sunt de acord, lista rezultată este foarte scurtă. Nu, nici eu nu înţeleg de ce lista este atât de mică, raportată la perioada trecută. Probabil, pe undeva, timpul are o scurgere inutilă. Eu încă nu am găsit-o. Şi chiar aş vrea să descopăr defecţiunea pentru că îmi generează impresia de a da în gol, sentiment similar cu sexul când eşti rupt de beat, neplăcut de altfel. Paradoxal, deşi îmi doresc reducerea pauzei, în ideea de a reduce timpii petrecuţi la muncă, ar fi bine să avem la dispoziţie 24 de ore pentru finalizarea agendei zilnice. Măcar să ştim, eu şi alte rozătoare asemeni mie, că odată ajunşi acasă ne putem gândi relaxaţi la soţie/prietenă/soţ/amant/altele, putem mânca privind cu mintea în farfurie şi nu la clădirea corporaţiei, putem să ne propunem pentru a doua zi, după finele de program, o vizită la teatru sau în parc. Dar nu. Refuzul de socializare şi transcendere familială ne apasă până adormim, fie în faţa unui pahar de alcool, fie cu ochii pierduţi prin cameră. Planurile zilei următoare sunt altele şi au legătura exlusivă cu tabele, termene limită, cerinţe ale angajatorului. Întrebările de genul „tu nu faci, tinere, copii ?” au început să fie agasante. Nu, nu fac. Spermatozoizii mei au alte priorităţi. Nu au timp.Au alte dead-line-uri. Şi, din câte observ, agenda lor este făcută pentru un timp foarte îndelungat. Încep să cred că singura cale de acces la ei va fi cu programare.

Sintetizând, nu am reuşit să fac ultima cerinţă apărută în capul listei de priorităţi. Dar promit că o voi rezolva. Solemn, promit acest lucru. Va trebui să găsesc, mai întâi, un magazin cu timp. Ieftin şi mult. Cu neuroni la kilogram.”

 

Deocamdată, şoarecele corporatist mai lucrează în acelaşi loc. Şeful său a trecut cu vederea acest e-mail primit de la rozătoare, zâmbind pierdut. A mărit, în schimb, lista. La muncă, nu la întins mâna !

 

Cine nu are bătrâni, îi găseşte în campania electorală

• Politica e un pornostar •

Întâmplător şi involuntar, mi-a nimerit privirea zilele acestea peste clipurile electorale ale diverşilor candidaţi la alegerile parlamentare din această toamnă. Evident, toate de prost gust, cu meclele ălora foarte afectate de situaţia economică, de popor, de viitor, de băşinile trase în aer. Mi-e scârbă doar gândindu-mă la acest subiect, nici la bere nu merită de dicutat (nu că la bere s-ar discuta treburi lipsite de importanţă sau sens…) însă am remarcat o chestiune: toţi uninominalii ăştia, în călătoriile lor iniţiatice printre triştii dintre blocuri şi mormanele de gunoaie, apar doar alături de fosile. Toţi sunt doar în mijlocul unui grup de carne expirată, ascultând ofurile legate de pensie mică, medicamente lipsă, debranşare de la căldură, în fine, problemele vârstei a treia. Nimic altceva. Nu tu o faţă mai tânără, un tocilar ochelarist, o blondă cu ţâţe mari, un Dorel plin de vaselină şi cu pâlcul de puradei după el, un corporatist sau măcar un roacher deşănţat…Nţţ. Doar muiane pline de riduri şi apăsate de apropierea doamnei cu coasa. Doar problemele astora contează. Strategiile de viitor includ, în primul rând, bunăstarea expiraţilor. Păi, într-un fel, este normal. Doar ăştia se mai duc la vot. Sunt singurii care mai cred într-o luminiţă falsă de la capătul buletinului de vot, chiar dacă, pentru mulţi, luminiţa aceea ascunde şi o scară (în sus sau în jos, depinde de numărul de riduri) spre capătul de linie. Iar ipocriţii care cerşesc ştampila în căsuţa lor de pe foaie s-au prins de mult de lucrul ăsta. De fapt, asta au vrut. Tinerii orium îşi bagă pula, de multe ori la propriu, şi nu îi mai interesează despre cine ce anume spune, candidează, promite, plănuieşte. Până la urmă au dreptate, fiecare în felul lui. Sictirul politic a triumfat. Revoluţia a murit.

Promit că mai votez doar după ce împlinesc 60 de ani. Sau poate că nu.

 

Banc cu iepurasul si vulpea

• Uncategorized •
Iepurasul se plimba prin padure cu tzigara in gura.
Vede 3 pui de vulpe si le zice:
– Bai bulangiilor, pe unde e mamica voastra?
– E pe acasa, nene iepure, ne gateste ceva bun de mancare!
– Sa ii spuneti ca daca o prind o fut de o indoi! Ca la manual ii dau!
Puii de vulpe fug repede la vizuina si plangand ii zic mamei ce a zis iepurele!
– Mai copii, ala e bagabondu’ padurii, nu va luati dupa el!
A doua zi, iepurasul prin padure sprijinit de un copac priza niste heroina.
Ii vede iar pe puii de vulpe:
– Hopaaaa! Ce faceti, bai saci de purici, pe aici? Unde e mamica voastra?
– E pe acasa nene iepure, ne spala blanitele de rezerva!
-Sa ii spuneti ca daca o prind i-o trag de ii sar flocii prin copaci!Ce mai, scriu istoria sexului cu ea.
Puii de vulpe fug repede la vizuina si plangand ii zic mamei ce a zis iepurele!
– Mai copii ala e bagabondu’ junglei, nu va luati dupa el!
A treia zi iepurasul se clatina prin padure cu o sticla de cognac in mana.
Ii vede iar pe puii de vulpe:
– Ba, vedea-v-as manusi pe raft la Metro unde e mamica voastra?
– E pe acasa ne face pachetele cu mancare ptr. maine la scoala!
– Sa ii spuneti ca daca o prind ii dau 12 numere de ma pomeneste 20 de ani de acum incolo!
Puii de vulpe fug repede la vizuina si plangand ii zic mamei ce a zis iepurele!
Vulpea furioasa isi arunca sortul de pe ea si fuge dupa iepure.
Dupa 10 minute de alergatura iepurele sare printr-un copac in forma de U , vulpea dupa el.
Cumatra fiind mai lata in bazin ramane blocata intre cei 2 copaci.
Iepurele se duce tacticos si cu miscari lascive la coada vulpii.
Ii ridica usor coada si, strecurandu-i membrul , ii zice :
– Nu ca m-ar tenta, da’ le-am promis la aia micii !