A vota sau a nu vota

A fost primul tur al alegerilor pentru preşedintele României, din 2009. Nu am votat. Iar de data aceasta chiar aş fi vrut s-o fac. Dar, mulţumită PSD-ului, din 2004 nu mai există listele suplimentare ci există secţii speciale, unde lumea se înghesuie ore în şir pentru a da o ştampilă „răului cel mai mic”, oricare ar fi el. Eu aş denumi-o îngrădire a dreptului de a vota. Sunt cetăţean român, am dreptul de a vota şi ar trebui s-o pot face oriunde pe teritoriul ţării. Dar aceasta este altă poveste.

În curând va urma al doilea tur, cu măgăriile de rigoare din campania ce îi precede. Am tot urmărit presa, emisiunile tv, declaraţii, paradeclaraţii ale celor implicaţi iar sentimentul care mă încearcă este şi va rămâne acelaşi: scârbă. Pentru că PNL, partid eminamente de orientare liberală (de dreapta) se aliază cu PSD, partid socialist, deci de stânga. În condiţiile în care Antonescu îi scuipa pe alde Geoană şi compania până acum puţină vreme. De fapt, se scuipau reciproc. Alianţa PD-L-ului cu PSD, pentru a forma guvernul, imediat după alegerile parlamentare de anul trecut, nu mi s-a părut extraordinar de ieşită din schemă, mai ales că cele două formaţiuni au origini comune iar migrarea membrilor de partid dintr-o barcă în alta era la ordinea zilei. Cât despre aşa-zisa orientare de dreapta a guvizilor păstoriţi din umbră de nea Băse, aceasta este mai mult o figură de stil. Partidele din România nu au doctrine iar majoritatea electoratului oricum nu cunoaşte teoria. Din punctul meu de vedere, se pot alia toţi, tot o apă şi-un pământ se cheamă. Cum spuneam, mi-e scârbă.

Şi pentru că tot am adus vorba de schimbarea strategiilor de campanie, mai ales că se ştiu finaliştii din turul doi, mai remarc un singur lucru, dincolo de asocierea între PNL şi PSD: folosirea imaginii lui Johannis de care se foloseşte Geoană, o imagine formată de succesul primarului sibian, de vreo trei mandate încoace. Din punctul meu de vedere primarul Sibiului nu este un mare „gospodar”, ci este acelaşi tip de funcţionar public care are tot timpul prioritar buzunarul său. Păi, să ne gândim câţi bani a primit Sibiul pentru a deveni cu adevărat o capitală culturală europeană. Foarte mulţi. Câţi din ei se văd, într-adevăr, în rezultate? Foarte puţini. Şi o spun ca un om care a vizitat Sibiul aproape an de an, de când a început  „renaşterea” acestui oraş. Dar omul are o imagine bună, ţara îl vede un meseriaş iar băieţii lui Geoană profită. Practic, în turul doi se întâlnesc Traian Băsescu, candidat la postul de preşedinte, şi Klaus Johannis, candidat la funcţia de premier. Noi cu cine votăm?

Este necesar să scăpăm de Băsescu, aşa cum este acum trend-ul? Geoană este soluţia (sau oricare altul), doar de dragul de a avea un alt preşedinte? Sunt întrebări care nu-şi pot găsi un răspuns coerent, indiferent de analizele care se fac. Tot ce pot să spun este că nu voi vota. Nu merită să bat 300 de kilometri până acasă, plus cheltuiala cu biletul de tren, pentru a pune o ştampilă pe un buletin de vot murdărit cu demagogie.

Referendumul ca piesă a puzzle-ului electoral

Primul tur al alegerilor prezidenţiale a trecut. Numărătoarea voturilor s-a finalizat. Fără surprize. Cei doi lideri politici care erau anunţaţi de sondajele electorale cu cele mai mari şanse pentru cel de-al doilea tur au intrat în finală la o diferenţă destul de strânsă. Febra creată artificial în jurul acestor alegeri prezidenţiale a făcut uitat faptul că electoratul este chemat la vot doar pentru alegerea preşedintelui, configuraţia parlamentară fiind deja definită pentru următorii trei ani.

Singura surpriză plăcută, dar nu şi benefică aş adăuga, a fost prezenţa neaşteptat de mare la vot. Cele peste cincizeci de procente date de prezenţa la vot au făcut ca referendumul iniţiat de preşedinte pentru reducerea numărului de parlamentari şi adoptarea unei forme de parlament unicameral să fie validat. Cei 88,84% care au votat pentru reducerea numărului de parlamentari dar şi cei 77,78% care au spus da în chestiunea cu privire la adoptarea unei forme de parlament unicameral (procente stabilite după centralizarea rezultatelor din 99,81% din secţiile de votare), acoperă toată plaja simpatiilor politice. Acest lucru relevă un lucru indiscutabil. Românii nu au încredere în parlamentari şi implicit în Parlament ca instituţie a statului.

Privind retrospectiv, există suficient de multe motive care au cauzat această reacţie în masă. Parlamentul este populat şi animat în mare măsură de personaje ce provin din vechea nomenclatură comunistă al căror numitor comun este proliferarea afacerilor proprii şi conservarea statutului ce le facilitează acest avantaj. De la ieşirea din scenă de acum douăzeci de ani a Marii Adunări Naţionale şi apariţia unei instituţii democratice ca cea a Parlamentului, oamenii au auzit şi propagat sistematic aceeaşi propoziţie: toţi parlamentarii sunt nişte hoţi. Ca atare, la referendum majoritatea a pus ştampila de DA fără a sta prea mult pe gânduri.

Întrebarea care se pune este câţi dintre aceşti descumpăniţi politici ştiu exact care este rolul parlamentului într-un stat de drept? Câţi ştiu diferenţele dintre un parlament unicameral şi unul bicameral? Câţi ştiu ce presupune noţiunea de separare a puterilor în stat? Câţi sunt conştienţi de faptul că o concentrare a puterii într-o singură direcţie nu este benefică democraţiei? Câţi şi-au pus problema că un parlament unicameral se poate aplica cu succes într-o societate cu o tradiţie îndelungată a democraţiei şi nu într-o societate încă în plin proces de epurare socio-politică?

Personal nu am nimic împotriva reducerii numărului de parlamentari sau împotriva restructurării Parlamentului. Dar dacă se consideră că se impun astfel de modificări, să se recurgă la un asemenea proces într-un context adecvat şi nu să se facă uz de opţiunea referendumului ca mijloc de campanie electorală. Modificarea Constituţiei e nevoie a fi făcută în deplină cunoştinţă de cauză de câtre oameni calificaţi, cu o asiduă informare a populaţiei şi sub o strictă supraveghere a procesului din partea societăţii civile. Ce programe de informare a populaţiei au fost făcute în acest sens de către televiziunea publică sau de câtre celelalte televiziuni? E drept că referendumul a avut doar un caracter consultativ şi că atenţia mass-mediei s-a canalizat îndeosebi spre alegerile prezidenţiale, însă modul în care majoritatea electoratului activ şi-a exprimat opţiunea cu privire la această chestiune, aproape în necunoştinţă de cauză, nu este deloc unul liniştitor.

Horoscopul săptămânii 23-29 noiembrie 2009

Cu scuzele de rigoare horoscopul a întârziat o zi datorită unei revelaţii culinare care a băgat în ceaţă astrele şi în carantină wc-ul public.

Primul tur a trecut, la fel şi extragerea loto. Urmează al doilea tur, altă extragere, încă o săptămână de muncă silnică. Viitorul nu pare aşa de sumbru, totuşi ar trebui să aşteptăm puţin să dispară ceaţa nocturnă. Jean Horoscopizdul a băgat nasul în ciorba zodiilor, piperând-o puţin după gust. Înarmaţi-vă cu prezervative şi ungunte de bătături căci începem :

Berbec. O zi de miercuri nefastă pentru colegul de celulă din corporaţie, o criză biliară culminată cu o pierdere a cunoştinţei. Din fericire aici veţi interveni dumneavoastră, ca un erou din neant sperând de altfel să impresionaţi puicuţele de la contabilitate. În ciuda unui verdict cât se poate de clar dat de ceilalţi prezenţi, vă veţi menţine ideea că a făcut stop respirator. Momentul culminant va veni atunci când îi veţi băga limba-n gură. Repetat. Mirosul de mujdei va face restul. Totuşi se suflă în interiorul cavităţii bucale, nu se suge gingia.

Taur. O săptămână propice afacerilor pentru cei care aparţin zodiei cornute. Investiţi, investiţi, investiţi. Ceilalţi mai amărâţi care au investit in iubire până acum şi au risipit partea materială mai au şi ei nişte şanse de a se pliţăi peste buza inferioară cu nişte biştari: vândutul seminţelor coapte pe plită, momente artistice în metrou ori pur şi simplu pupatul în dos şi intrarea în politică.

Gemeni. Aşa-zisele valenţe de bucătar/bucătăreasă îşi vor spune cuvântul de-a lungul celor 34283548252232,7 secunde din această săptămână. Unii au început de luni, alţii aşteaptă weekend-ul sperând să se facă de căcat în faţa mai multor indivizi înfometaţi. Spuneţi-mi cum gătiţi pentru a vă relata cum o să muriţi.

Rac. Micul rac e pui de drac vinerea aceasta. Îşi va propune ca în schimbul celor 3 hârtii de 10 lei cheltuite in club să belească, pardon să lege amiciţii strânse cu un număr exponenţial de fufe. Numai că socoteala de acasă nu e la fel cu cea din pantaloni, aşa că în schimbul a 17 hârtii de 10 lei duse strict pe băutură îşi va face rost de un dans în poală din partea unui exemplar din ce în ce mai des de fătucă de la ţară echipată cu una bucată cocean mutant.

Leu. Sau pepeleu cum ar spune un bâlbâit. Toate-s faine la voi în ogradă: program lejer, mâncare excelentă, somnul dulce, nemişcat până dimineaţa. Ei bine nu e bine. Dacă nu aţi avea somnul dulce v-aţi surprinde iubita parcată cu spatele în fiecare noapte în burta ţiganului de la parter. Aşa puneţi mâna pe spărgătorul de nuci şi maţul pe energizante.

Fecioara. Feciorii din fecioară vor încerca să iasă în evidenţă în această săptămână. Nu mi-am dat seama exact de ce, oricum nu vor fi băgaţi în seamă chiar dacă trebuie să recunosc unele metode de captare a atenţiei vor fi inedite, aşa de inedite că mulţi dintre ei nu vor mai apuca săptămâna viitoare. Succes şi fir întins.

Balanţă. Norocul îi va mângâia pe cei născuţi sub puterea tasului ruginit. Aceştia vor câştiga nenumărate premii, vor lua potul cel mare a fiecărei tombole. Chiar dacă nu vor juca. Vor mirosi a caşcaval nu numai la propriu cum o făceau până acum, ci şi la figurat. Se vor sparge în bani şi vor intra cu toţii în PNG. Aici vor începe afaceri prospere pe baza brânzeturilor de la subraţ.

Scorpion. Ooooh, preferaţii nimănui, scorpihoiţii vor suferi şi în această săptămână. În general la serviciu sunt ignoraţi, doar că de data aceasta vor fi luaţi în vizor. Corporaţia dorind a reduce numărul spălaţilor pe creier care mimează orgasmul când tastează şapte cifre în Excel, scorpihoiţii vor fi primii pe făraş, de fapt vor fi chiar înaintea făraşului.

Săgetător. Buni arcaşi în vieţile anterioare, săgetătorii vizează în această săptămână o treaptă mai sus în organigrama firmei. Pentru aceasta joi îşi vor face curaj, se vor spăla, bărbieri, gela, vor îmbrăca faimosul costum de ginerică sugrumat şi îi vor face şefului o vizită. Se vor umili, îl vor linge în băsăul uleios, vor lătra la comandă pentru a obţine ceea ce şi-au propus. Unii vor reuşi, în special aceia care îl au ca şef pe tată.

Capricorn. Veţi fi cocoloşit/ă de cătrei toate cunoştinţele pe parcursul acestei săptămâni. Vă veţi simţi extraordinar, ca un rege/ o regină, toate poftele vă vor fi satisfăcute chiar şi de persoanele necunoscute. Totuşi vă va încerca un anumit fior, o întrebare, ce aţi făcut să meritaţi toate acestea, ce urmează a se întâmpla. Fiţi liniştiţi/te veţi afla sâmbătă în drum spre munte.

Vărsător. Ca de obicei din lipsă de activităţi, de lucruri primordiale, vărsătorii vor băga în ei vin şi ţuici fierte până când va interveni schimbarea la faţă. Vor aştepta câteva ore şi vor începe iar. Beţi se vor împerechea între ei mixând adn-ul la greu. A, duminică vor merge toţi la cinema, nu să vizioneze vreo peliculă, ci să se ardă muci pe fotolii de catifea, un fel de fetiş de beţivi.

Peşti. Maniaci de potul reportat la loterie, vor deveni genii în matematică într-o săptămână reuşind să găsească un algoritm al numerelor jucate. Îşi vor juca apartamentul convinşi de câştigul sigur. Vor pierde bineînţeles, deoarece au uitat de un element cheie: săptămâna această nu sunt alegeri, deci se reportează potul pentru turul doi.

Veşnica pomenire PSD, afiş sub acoperire

Ieri seară, pe când ieşeam din staţia de metrou, mi-a atras atenţia un afiş electoral pe un fundal roşu, cu o poză de grup, ce contura difuz şapte profiluri sub lumina pală a unui stâlp de iluminat public.  După ce am parcurs de la stânga la dreapta personajele (Voiculescu, Năstase, Iliescu, Geoană, Vanghelie, Hrebenciuc şi Vântu) am schiţat un zâmbet amar şi mi-am întors capul văzându-mi absent de drum, în timp ce în subsidiar din ce în ce mai multe întrebări îmi survolau prin minte. Ce caută omul din umbră al PSD, Hrebenciuc, într-un afiş electoral? Cum de a acceptat Vântu, un individ atât de scump la vedere, să se expună public tocmai într-un context electoral ca acesta?  Cât de inconştient să fii ca lider de campanie încât să asociezi asemenea personaje într-un banner electoral, imediat după încheierea primului tur de scrutin, întocmai în mijlocul unui electorat care ar trebui să treacă mai întâi cu vederea bubele celor expuşi pentru a-i acorda votul candidatului propriu? Toate aceste expuneri paradoxale au convers inevitabil într-o singură direcţie, găsindu-şi un singur răspuns. Afişele sunt o făcătură. De cine şi în ce scop, rămâne la latitudinea cititorului să concluzioneze.

Stau să mă întreb însă până unde se poate ajunge cu astfel de tactici de dezinformare? Cât de jos se mai poate coborî? Câţi dintre cei care au văzut afişul şi-au dat seama că acesta este o ironie fină? Câţi au îmbrăţişat această manevră? Cum s-ar simţi un potenţial alegător, care după ce se lasă purtat de sentimentul stârnit de ansamblul de personaje dintr-un asemenea afiş, realizează că nu a fost decât victima unei meschinării electorale? Până unde poate tolera orgoliul şi inteligenţa alegătorului derapajele oamenilor politici? Câţi sesizează şi condamnă caracterul ilicit al unei mişcări ca aceasta? Care este gradul de obedienţă faţă de un politician sau faţă de o idee politică indusă sau mai puţin indusă? Până unde sunt dispuşi unii susţinători să meargă alături de liderul lor politic? Câţi dintre cei care votează şi-au pus oare întrebări ca acestea, înainte de a acorda votul unui candidat?

afisPSD2afisPDS1

Ciclul lunar

Dumitru Prunariu a declarat că până în anul 2030 se va naşte primul copil pe Lună.

Afirmaţia este cu atât mai plauzibilă cu cât constatăm că de două zeci de ani din ce în ce mai mulţi tineri ajung cu capul în nori.

Săptămâna sub medie – 16 – 22 noiembrie

Z1

  • Luni, săptămâna începe în plin pui de elan care se joacă nestingherit într-o baltă. Atât. Unde se putea petrece această întâmplare cu totul ieşită din comun dacă nu în grădina online a Libertăţii.
  • Cancanul de marţi ne informează că proaspăt cooptată de o trupă de fete, pe modelul Pussycat Dolls, asistenta lui Mihai Morar de la emisiunea Răi, da’ buni, a apelat la mărirea buzelor pentru a-şi asigura succesul cu noul proiect. Articolul nu ne lămureşte însă dacă blonda a recurs la această intervenţie pentru a fredona mai pronunţat U-urile, pentru a rosti mai cărnos O-urile sau pur şi simplu pentru a-şi mula mai bine botul pe microfon.
  • Libertatea de miercuri enumeră şapte trucuri pentru ca un bărbat să fie leşinat după tine, articolul vizând, evident, reprezentantele sexului frumos şi absent. În cadrul articolului sunt înşirate şapte trucuri banale care din punctul de vedere al unui bărbat, cel mult ar califica o duduie în preliminarii. Dacă e vorba să leşine după ele, să le spună dom’le cineva povăţuitorilor că e mult mai eficient să recomande doamnelor/domnişoarelor varianta pe termen lung, respectiv renunţarea la deodorant, sau varianta forte, respectiv hârleţul după ceafă într-un moment de neatenţie.
  • Cancanul de joi ne pune în temă cu o chestiune de maxim interes pentru o ţară cu mucii la nas, în plină criză economică, aflată în pragul alegerilor. Studentul criminal de la Timişoara s-a îngrăşat în arest. Iată cum nici măcar primul semn al redresării economice nu se mai află în libertate.
  • Vineri, pe ultima sută de metri a campaniei electorale, Click!-ul încălzeşte electoratul prezentându-i pe una din pionierele silicoanelor. Ce-i drept, la clopotniţele pe care le avea în dotare duduia, ar fi mers lejer adăugate în PhotoShop, descriind arcuri de cerc,  rânduri cât să acopere jumătate din manualul de cultură civică.
  • Sâmbăta şi duminică închis.

Serile irlandeze la Clubul Țăranului Român

Formația Shannon și dansatorii Irish Way vor susține miercuri, 25 Noiembrie de la 8 seara ultimul spectacol comun în acest an din cadrul Serilor Irlandeze la Clubul Țăranului Român în București, de pe Str. Monetăriei nr. 2. Cu aceasta ocazie scena va fi largită astfel încât și publicul să poată participa activ la însușirea unor pași de bază din dansul irlandez.

Evenimentele sunt organizate prin colaborarea Asociației Culturale Româno-Irlandeze cu Asociația de Dans Irlandez Irish Way.

Intrarea va costa 20 lei iar elevii și studenții beneficiază de un preț special de 15 lei.

Următorul eveniment din această serie va avea loc duminică, 13 Decembrie, orele 20, cand trupa Shannon va prezenta la Clubul Țăranului Român un program special de colinde, cântece și dansuri irlandeze.

ShannonMTR_toamna

Criza umană

Am tot auzit legendele despre criza de patruzeci de ani a bărbaţilor. Că în jurul acestei vârste, masculii alfa, beta, etc. îşi dau seama că femela de lângă ei nu mai respectă standardele cu care au smuls DA-ul dintre dinţii dumnealor şi, ca atare, încep o călătorie iniţiatică, soră cu Kamasutra, pe la alte cuiburi stinghere.  Cu sau fără discreţie.

În opinia mea, această criză nu există. Este o legendă falsă. La patruzeci de ani, poate statistic, se întâmplă cele mai multe divorţuri, despărţiri, paşi strâmbi sau alte evenimente străine de noţiunea de cuplu durabil dar acest lucru nu ar trebui să ducă spre definirea crizei de patruzeci de ani. Şi, oricum, nu este numai a bărbaţilor. Căci dacă ei o aplică, atunci criza este a femeilor. Pentru că doamnele o produc, nu?

Ceea ce există cu adevărat, şi tot criză aş denumi-o, este criza bărbaţilor. Şi atât. Iar ea nu trebuie să aştepte patruzeci de ani să se producă. Aceasta începe să capete formă de la prima limbă strecurată printre măseluţele angelice ale  primei femele atacate vreodată şi ţine inclusiv după andropauză. Natura, când a plămădit specia umană, i-a instalat şi driver-ul de procreare, dotând pe fiecare din cei doi indivizi necesari pentru a făuri un pui cu câte ceva. Dumneaei a primit incubatorul iar dumnealui a primit sarcina de a se asigura că specia supravieţuieşte. Ca atare, domnii nu fac altceva decât să poarte acest „blestem” şi încearcă să-şi facă din plin datoria.

Ce este mai greu este faptul că, iată, evoluţia ştiinţifică pune piedici socotelilor naturale, inventând tot felul de metode care să împiedice procrearea. Iar din acest motiv sarcina masculilor devine şi mai grea, pentru că, statistic vorbind, şansele de reuşită sunt direct proporţionale cu numărul de evenimente „atacate”. De aceea, doamnelor, criza nu este a bărbaţilor. Este a întregii omeniri! 🙂

Disputa pentru preşedintele junior

Arealul politic autohton este unul plin de surprize. Mai ales în momentele acestea, când alegerile prezidenţiale sunt la o aruncătură de băţ iar candidaţii, în loc să-şi vadă fiecare de  aruncarea la ţintă, nu mai ştiu cum să şi-l aplice unul altuia pe spinare.

Să luăm spre exemplu ce se hotărâse astăzi între favoriţii la titlul prezidenţial. Carevasăzică, mult aşteptata confruntare electorală care obişnuia să pună toţi candidaţii faţă în faţă, s-ar putea să capete acest scrutin o altă dimensiune. O dimensiune mai restrânsă. Uite-aşa, anul acesta, marea finală s-ar putea disputa doar între primii clasaţi în sondaje (la ora editării, Traian Băsescu îşi anunţase deja absenţa). Şi ca să nu se mai işte chipurile discuţii pe tema defavorizării celorlalţi candidaţi, s-a hotărât şi organizarea unei finale mai mici în care „juniorii” să se confrunte în voie.

Adică exact un fel de mă copii, ia luaţi-vă voi jucăriile şi mergeţi în altă parte de vă jucaţi de-a preşedintele că noi avem aici de discutat lucruri serioase, aşa cum discută oamenii mari.

Făcând abstracţie de nota discriminatorie a acestui demers, e aproape imposibil de omis situaţia penibilă în care sunt aruncaţi candidaţii „de umplutură”. Despre ce-or să discute respectivii acolo? Despre ce-or să facă ei când vor ajunge mari? Despre posibilităţile de accedere în grupa mare? Despre cât de răi sunt oamenii mari? Sau despre cum vor da ei, din puţinul lor de 1%, săracilor?

Ce ştim deja în mod cert, este că peremistul Corneliul Vadim Tudor va pierde iarăşi alegerile, pentru că, nu-i aşa, dumnealui va fi din nou fraudat.