Grimus, o pasăre cu aripi de stele

   O stea află în noapte că Soarele va muri, luând cu el toate amintirile Universului său. Pierdut într-un colţ îndepărtat al liniştii celeste, micul astru visă cum sunetele adunate cu atâta grijă se vor topi iar întunericul va răsări peste el, acoperindu-i banal fiecare clipă ce urmează. „Un Univers fără Soare este ca un drum fără peisaje. Anost, plictisitor, ucigător.”, gândi cu un strop de lacrimă steaua. Vorbi cu suratele ei dimprejurul celor mii de ani-lumină presăraţi cu sclipiri albastre, rugându-le să-şi unească fiecare câte o rază, pentru a învia Soarele. Ca o pasăre cu aripi de vânt, alergă printre comete, planete, lumini pierdute, inele, căutând să renască muzica exploziilor solare şi sperând să refacă privirea fierbinte a Astrului Suprem. Şoaptele din trecut i-au prezis că nu-şi va mai găsi colţul său îndepărtat şi mângâiat de linişte până când nu va reuşi acest lucru.
   O pasăre cu aripi de stele apăru din neant. Era născută din raze cu speranţă si aştri urmăriţi de întuneric. Adunase sunete, lumini, dorinţe, suficiente cât să ofere Soarelui încă un mileniu de strălucire. Apăruse din dorinţa micilor stele care îşi doreau drumuri cu peisaje, muzică celestă, clipe fără banal. Calea ei se contopise cu un destin melodic , aducând în preajma sa mii şi milioane de alte stele. Soarele va exista.
   Teo le-a spus Grimus iar ei şi-au propus să ţină aprinsă lumina astrului ce veghează orânduirea de sunete armonioase şi în legătura directă cu sufletul. Plecaţi pe drumul lor în 2005, născuţi în mare parte din Revers, şase tineri cu dorinţe muzicale, reuniţi sub Grimus, apar între multitudinea de sunete rătăcite ale plaiului mioritic. După câteva repetiţii, aceştia susţin pe 10 martie 2005 primul lor concert. Având un demo cu numai trei piese evoluţia acestora a fost fulminantă, dacă privim realizările după numai un an. Astfel, 2006 debutează pentru ei cu deschiderea concertului Kumm din Cluj. În martie ajung în Bucureşti iar de aici către Stuffstock nu a fost decât un pas. Piesa Solitude ajunge pe prima poziţie a topului anual 2006 de la City FM. În martie 2007, piesa In a glimpse pătrunde în acelaşi clasament, ocupând poziţia a doua în topul anual 2007. Compoziţiile lor ajung până la Insomnia Radio UK dar şi la un post radio din Bruxelles. O realizare, dacă ne gândim la vechimea trupei.
   Numeroasele reprezentaţii pe care cei de la Grimus le susţin în ţară (dar şi în afara ei) le sporesc popularitatea, atât prin linia melodică adoptată, cât şi prin atmosfera realizată pe scenă. A urmat şi participarea la Peninsula, Fan Fest, Coke Live, Rock la Mureş, Top T, deschiderea de la Sophie Ellis-Bextor iar marea realizare din 2007 a fost câştigarea trofeului de bronz la Global Battle of the Bands, în finala mondială de la Londra. Grimus era, astfel, „The best new band Romania 2007”, având ocazia unei întâlniri cu presedintele juriului, Glen Matlock (bassist Sex Pistols), acesta solicitându-le un CD cu piesele lor. De remarcat este şi faptul că trupa clujeană este prima trupă din România participantă la acest festival.
   Anul 2007 aduce şi formula finală a membrilor trupei, formulă rămasă până în prezent. Astfel, după ce prin formație şi-au lăsat amprenta şi Cristi Boţan, Dorin Ţifrea, Paul Pătraş, Adriana Stan, Cristi Andrieş, Robert Forgacs sau Istvan Kovacs, Grimus pare că a găsit îmbinarea aproape perfectă între instrumente şi cei care le mânuiesc. Aşadar, componenţa trupei este următoarea:
Bogdan Mezofi-vocal,
Valentin Rauca-chitară, versuri, compoziţie (lider al trupei, spune lumea ),
Cristian Csapo-chitară,
Titus Vădan-bass,
Tamas Adorjani-tobe,
Lehel Kiss-clape.
Stilul, în mare, rămâne acelaşi, un rock alternativ elaborat, cu oarece influenţe pop, cu un vocal de excepţie, trupa având prestaţiile live deosebit de spectaculoase şi atent lucrate. În afară de concertele din ţară, Grimus a susţinut reprezentaţii şi în Anglia, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Serbia şi Moldova.
   În 2008 se produce lansarea albumului Panikon, album aşteptat cu deosebit interes de consumatorii genului şi care a reprezentat o primă linie trasă de cei de la Grimus după cei aproape trei ani de activitate. Materialul este excelent lucrat iar calitatea pieselor plasează formaţia pe un binemeritat loc de frunte al trupelor autohtone (şi nu numai), fiind declarat de critica autohtonă cel mai bun album al anului. Anul următor, 2009, le aduce în palmares participarea la B’estfest, la Bucureşti unde, în faţa unui public nu chiar numeros, îşi arată încă o dată potenţialul excelent. Urmează participarea la Szeget, în Ungaria.
   În săptămâna ce tocmai s-a încheiat, trupa a terminat filmările celui de-al doilea videoclip (primul este realizat la piesa Backseat Driver) al single-ului In a Glimpse, în regia lui Tudor Giurgiu. Din comunicatul de presă aflăm că „filmările au avut loc la fosta fabrică de pensule din Cluj-Napoca şi că lansarea oficială a videocliplui este prevăzută pentru a doua jumătate a lunii august”. Totodată, mai este precizat faptul că „Tudor Giurgiu este deţinătorul casei Independente de producţie Librafilm şi organizatorul Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), deţinând şi funcţia de director al TVR în perioada 2005-2007 iar în anul 2006 a regizat filmul Legături bolnăvicioase, avându-i ca protagonişti pe Maria Popistaşu, Ioana Barbu şi Tudor Chirilă. Colaborarea dintre Tudor Giurgiu şi Grimus nu se opreşte aici. Recent, Tudor Giurgiu a declarat că intenţionează să utilizeze piesa Political Animals, aflată de asemenea pe albumul Panikon, pe coloana sonoră a viitorului său film”. Mai jos puteţi urmări câteva instantanee realizate la filmările videoclipului:

   Vali Rauca şi Bogdan Mezofi au fost deosebit de amabili, răspunzând câtorva întrebări puse de Revista Cioburi:

 

Revista Cioburi: Grimus a pornit ca o idee sau ca un crez?

Vali Rauca: Grimus a pornit dintr-o nevoie alternativă de exprimare, dintr-o tensiune creativă, din nevoia de a schimba ceva la modul de viaţă care îşi urma prea firesc drumul spre o existenţă banală.

Bogdan Mezofi: Grimus e rezultatul dorinţei fiecăruia dintre noi de a-şi proiecta personalitatea prin muzică în faţa tuturor celor care sunt curioşi să asculte.

 

R.C.: Au existat nori deasupra, atunci când aţi pornit la drum?

Vali R.: Da, au existat, cei mai ameninţători au fost Cumulo Nimbus, care se adunau deasupra noastră cu intenţia clară de a ne speria.  De aceea primele repetiţii s-au desfăşurat într-un avion închiriat, deasupra norilor, la zece mii de metri unde cerul e mereu senin.

Bogdan M.: La fel ca toate trupele existente în lume, şi noi ne-am dat seama la început cât de diferiţi suntem unul de altul şi cât de greu e să ajungi la un numitor comun atunci când o piesă urmează a fi creata din 6 puncte de vedere. (Bogdan

 

R.C.: Ce spuneţi pe portativ?

Vali R.: Pe portativ trecem bobiţele alea negre care în preajma unui instrument se transformă în sunete ca omizile în fluturi. Sub portativ spunem mai multe despre ce iubim, ce ne sperie, ce vrem să se schimbe, ce nu vrem să se schimbe niciodată.

Bogdan M.: Piesele noastre au fost compuse întotdeauna prin prisma a 6 moduri de a privi lumea şi de aceea eu cred că fiecare dintre noi se identifică diferit faţă de ceea ce s-a creat. Eu am privit piesele întotdeauna ca fiind un semnal de alarmă născut din nevoia unei schimbări sau un îndemn la a-ţi trăi viaţa cu ochii larg deschişi.

 

R.C.: De ce acest stil? Transmite mai bine mesajul vostru?

Vali R.: Toate trupele ar trebui să cânte ceea ce le reprezintă, în acest sens stilul te alege pe tine, nu tu alegi stilul. 

 

R.C.: Este mai pertinent versul în engleză?

Vali R.: Ne place foarte mult să cântăm în engleză. Avem şi vreo şapte piese în limba română care ne plac. Am ales ca pe albumul de debut să nu facem eternul ghiveci română-engleză prin care se încearcă să se împace şi capra şi varza. Am ales ca albumul de debut să conţină piesele care ne sunt nouă cele mai dragi.  Ca avantaje ale versurilor în limba engleză pot fi privite concertele Grimus susţinute în şase ţări şi difuzări la radiouri din străinătate.

Bogdan M.: Pe mine personal întotdeauna m-a impresionat muzicalitatea versurilor în limba engleză şi atunci din cauza acestui ataşament de natură muzicală faţă de această limbă am simţit că mă pot exprima exact aşa cum mă simt.

 

R.C.: Ce sunete au modelat stilul Grimus?

Vali R.: Ascultăm foarte multă muzică toţi din trupă. Vreau să mulţumesc pe această cale trupei Radiohead care ne-a făcut cunoştinţă mie şi chitarei. În rest, pot doar să spun ce ascult zilele astea : God is an Astronaut, Archive, She wants Revenge, 65daysofstatic, Bat for Lashes, Thom Yorke live @ Latitude, Porcupine Tree, Placebo, The Dead Weather .

Bogdan M.:Trecutul meu muzical a trecut prin schimbări radicale de stil începând cu hip hop, pop (omniprezent în playlist-urile mele Michael Jackson), muzică clasică şi în prezent cam tot ce înseamnă rock alternativ. Formaţii preferate: Editors, The Killers, Dredg, Cold War Kids, Interpol, Radiohead, Muse, Kings of Leon, Klaxons etc.

 

R.C.: În ce stadiu al evoluţiei voastre muzicale vă aflaţi acum?

Vali R.: Facem piese noi şi experimentăm, pe scenă ne simţim tot mai bine, observăm că tot mai multă lume ne cunoaşte piesele. Am trecut succesiv de la eclozarea trupei la stadiul de trupă larvă şi trupă nimfă. Consider că acum ne aflăm în stadiul de trupă pupă, ultimul stadiu al metamorfozei pâna la atingerea nivelului de trupă adultă cu potenţial maxim creativ.

Bogdan M.: Daca ar fi să asemănăm evoluţia unei trupe cu viaţa unui om atunci trupa Grimus are frumoasa vârstă de 20 de ani.

 

R.C.: Care este raportul succes/eşec?

Vali R.: Succes 95 % – eşec 5 %.

 

R.C.: Care este varianta ideală de comunicare cu oamenii, la un concert?

Vali R.: Varianta ideală de comunicare cu oamenii ar fi ca unul din membrii trupei Grimus să fie Xavier zis şi  „Professor X” din X-Men. Dar nu e nevoie de capacităţi telepatice pentru a atrage publicul. Se mai pot folosi mesaje subliminale şi gaz ilariant pentru a fi siguri că nu vor uita niciodata întâlnirea cu noi.

Bogdan M.: Să te prezinţi pe scenă exact aşa cum eşti.

 

R.C.: B’estfest este o realizare care vă obligă?

Vali R.: B’estfest a fost o realizare, Coke Live Peninsula a fost o realizare, festivalul Szin din Ungaria cu Macy Gray si Guano Apes va fi o realizare. Tot timpul suntem obligaţi să prestăm calitate şi să devenim mai buni, altfel nu ar fi interesantă viaţa de trupă.

Bogdan M.: B’estfest este o realizare care ne aduce cu un pas mai aproape de adevărata noastră identitate muzicală.

 

R.C.: Ce urmează în următorul an?

Vali R.: În următorul an sigur e ca vrem să înregistrăm un nou album. Pentru alte planuri e cam devreme şi oricum probabil vom mai vorbi până atunci J

 

R.C.: Pe ce culmi vă doriţi să fie Grimus în zece ani?

Vali R.: În zece ani Grimus va ajunge să umple stadioane. Adică în sensul că vom merge toţi şase la meciurile celor de la CFR Cluj.

 

R.C.: Ce şanse oferă România trupelor rock?

Vali R.: În România lucrurile se schimbă, publicul începe să aibă educaţia de concerte bune, începe să facă diferenţa între valoare şi papagalism. Sunt optimist azi. Maine probabil ţi-aş răspunde că ar fi bine să fugim toţi din ţara.

Bogdan M.: Deşi e posibil ca trupele străine să fie privilegiate din punct de vedere al stadiului în care se află cultura muzicală în ţările lor, până la urmă orice trupă, oriunde s-ar afla, e supusă inevitabil la un fel de ”ritual de iniţiere” sau perioadă de probă. Aşa că oriunde te-ai afla poţi întâmpina greutăţi.

 

R.C.: Evoluţia o vedeţi realizându-se după un plan sau ar trebui să se întâmple natural?

Vali R.: Tot timpul am fost adeptul neplanificării, a spontaneităţii gesturilor, a libertăţii conştiinţei. Pe de altă parte, o trupă rock trebuie să aibă în spate un mecanism foarte bine reglat, o echipă de oameni devotaţi care fac foarte bine ce fac şi împing trupa din spate. Mă refer la manageri, publisheri, sunetişti, tehnici şi mulţi alţii. E foarte mult mult de lucru până la ceea ce vede publicul pe scenă, interfaţa unui angrenaj. Artistul evoluează natural dacă i se oferă un mediu în care să se întâmple asta.

Bogdan M.: Pentru a evolua în orice domeniu, pe lângă existenţa obligatorie a unor factori indispensabili evoluţiei, e nevoie de foarte multă voinţă şi încredere în propriile tale forţe.

 

R.C.: Există frustrări adunate până la momentul actual?

Vali R.: Nu se adună frustrările decât între două concerte. Pe scenă le descărcăm pe toate şi facem loc noilor frustrări care la rândul lor vor fi consumate la următorul concert. Frustrarea e un fel de benzină fără plumb. Îţi dă energie dacă ştii prin ce rezervoare să o treci.

 

R.C.: Cum ar trebui să arate o lume Grimus?

Vali R.: Într-o lume Grimus s-ar restabili contactul cu natura, cu spiritualitatea, s-ar încetini mult ritmul vieţii şi lumea şi-ar îndrepta atenţia spre ceea ce contează cu adevărat, viaţa ca parte dintr-un întreg fragil.

Bogdan M.: Ar fi o lume în care creativitatea ar ajunge pe cele mai înalte culmi.

 

R.C.: Oamenii chiar sunt altfel în Ardeal? J

Vali R.: Oamenii nu prea contează de unde sunt, contează ce au înăuntru.

 

R.C.: De ce nu suntem în stare să ne protejăm valorile culturale?

Vali R.: Suntem încă la stadiul în care privim cu gura căscată la ceea ce a fost declarat valoros dincolo, e o boală care va persista încă mult timp.

 

R.C.: Urmărind direcţia pe care a luat-o România, vedeţi cer senin sau furtună?

Vali R.: Văd cer senin cu ocazionale furtuni de vară soldate cu pagube.

Bogdan M.: Întotdeauna am privit viaţa ca pe o mare furtună întreruptă din când în când de momente cu cer senin. E mai interesantă viaţa aşa.

 

R.C.: Ce proiecte sociale vi se par ipocrite?

Vali R.: Mi se pare absolut ridicol ca o vedetă să vrea să participe la o acţiune caritabilă de împădurire alături de voluntari doar cu condiţia să aibă în protocol cel mai scump vin de pe piaţă. Mai aud şi eu poveşti de care mă crucesc, iar în general implicarea în proiecte sociale pentru boost de imagine mi se pare un lucru greţos.

Bogdan M.: Superficialitatea mascată în interes şi implicare cu care sunt tratate proiectele sociale la noi în ţară mi se pare cea mai mare ipocrizie.

 

R.C.: Ce este mai dăunător, pesimismul sau optimismul?

Vali R.: Pesimismul.

 

R.C.: Ca mesaj pentru fani, ce contează în viaţă?

Vali R.: Contează să fii sănătos la cap şi la trup, să fii liber şi să ai ochii deschişi, să te fereşti de dependenţe de orice natură, pentru a putea să te bucuri de viaţă.  

Bogdan M.: Echilibru în tot ceea ce faci.

 

   Managementul trupei ne-a confirmat şi o discuţie filmată, în această toamnă, cu membrii Grimus, discuţie care sperăm să ne dezvăluie mai multe substraturi ale viziunilor lor. Până atunci, aruncaţi un ochi pe www.grimus.ro pentru a vă face o idee despre sound-ul trupei. Mai jos, primul videoclip al băieţilor:

Pe Baricade, pe bancă, sub masă

Un bun prieten îmi tot povestea despre o terasă ascunsă de lume şi de căldură, undeva în centrul Bucureştiului. Măi, să fie…Nu m-a convins, mai ales că nu-ţi poţi închipui aşa ceva în buricul târgului, cu atât mai mult despre o terasă. Dar, curios din fire, am hotărât să cercetez cu ochii mei spusele amicului meu…

…Într-o zi de vară, cu temperaturi nu tocmai prietenoase aerului condiţionat, am păşit pragul terasei. Pe Baricade, numele său. Aşadar, locaţia descrisă numai în cuvinte de laudă de amicul meu se află central, în spatele unor blocuri vecine cu o bibliotecă lăsată în paragină. Şi lângă o mănăstire cu valoare de patrimoniu. O să-mi aduc aminte de adresa exactă până la final…Terasa este destul de largă, cu mese de lemn (un pic incomode, dacă eşti mai lungan), cu pietriş pe jos şi înconjurată de gard cu rogojină pe el sau viţă-de-vie, pe o anumită porţiune. Şi umbrele mari, care ţin umbră. La prima vedere totul este în regulă. Am remarcat mai apoi că există şi o casă mai în spate, dotată cu un subteran unde, evident, se află află alte mese cu alte scaune, precum şi bucătăria. Bucătărie? Ei bine, da. Pentru pizza şi ceva salată. Bunicele, raportate la preţ (pizza este 18 lei).

Să vorbim un pic despre bere. Am găsit aici, pe lângă berile uzuale gen Tuborg sau Beck’s, licori un pic mai sofisticate ca Leffe, Duvel sau Konig Ludwig. Ca preţuri, Tuborgul la sticlă este 5 lei sau 4,5 lei în varianta la halbă. Servirea se face la masă, chiar dacă locaţia nu creează această impresie, în sensul bun al afirmaţiei. Muzica se îmbină cu atmosfera de acolo (la un moment dat rula şi Guano Apes, dacă memoria nu-mi joacă feste) iar pentru împătimiţii de site-uri porno wireless-ul este gratuit. Toaletele nu sunt pentru fiţoşi, ceea ce nu înseamnă că au o bilă neagră. Boxerul terasei (amicul meu îmi şopteşte că este boxeriţa Maya) împreună cu cele două pisici senzaţionale, se integrează perfect în peisaj, aducând şi o umbră de fericire tâmpă pe feţele beţivilor intersectaţi cu ele pe traseul către budă. Iar finalul, oricum, ne-a cam prins pe toţi cu acea fericire…

Pentru pasionaţii de fotbal, terasa Pe Baricade pune la dispoziţie suportul tehnic al microbistului, respectiv tv comutat pe canalul unde se transmite un meci interesant. Şi bere, evident. De asemenea, ocazional, se organizează diverse evenimente cu specific underground. Mai era ceva…Aha, lumea. Să spunem că cei care poposesc pe acolo par de treabă. Criteriul faţă de care am trasat această caracteristică rămâne să vi-l definiţi fiecare, dacă veţi da o raită pe acolo.

I-am mulţumit amicului meu (dinamovist-cică are legătura chestia asta cu Pe Baricade J) pentru recomandarea acestei locaţii şi mi-am propus să mai dau câteva vizite pe acolo. Aha, mi-am adus aminte: adresa este str. Radu Vodă, nr. 23. Clar, am nevoie de o bere…

După serviciu, matoleşte-te cu spor!

Tot observ de ceva vreme, pe diverse canale tv, reclama la o marcă de bere, reclamă în care un tip corporatist iese de la muncă iar şef-su îi stă în cârcă bodogănindu-i, probabil, diverse rapoarte, termene limită sau alte tâmpenii care nu mai au importanţă în afara orelor de program. Tipul, pe un fundal sonor vesel, ajunge la o cârciumă unde îl aşteaptă o gaşcă de alţii asemenea lui dar neavând în spate sondorul de fund. Pac, omul ia primul gât de haraşpincă şi, deodată, şeful dispare în bucăţi de gheaţă, cu toate problemele lui. Mesajul reclamei, simplu în esenţă, ne face să credem că o ieşire cu băieţii, consumând berea respectivă, ne ajută la relaxare. Funny, funny…

…Şi cu atât mai potrivit pentru o naţie de alcoolici în devenire. Făcând o analiză la rece, adjectiv, mesajul poate fi tradus în termeni dorelieni, cu puternică tentă de dependenţă dăunătoare ficatului: bea ceva alcool ca să uiţi de probleme. În cazul acesta, problema este şeful şi tot universul lui de căcat de la muncă. Iar tu, purtând această povară chiar dacă ai scăpat de pe plantaţie, trebuie neapărat să mergi undeva, să tragi nişte gâturi de alcool şi gata, scapi de gândurile negre ale corporaţiei. Vorba aceea, prietenii care te aşteaptă rânjind ca retarzii sunt dovada clară că metoda funcţionează.

Un scenariu posibil:

„Băga-mi-aş picioarele, iar am plecat la ora şapte de la muncă…Ce dracu’ nu reuşesc să termin rapoartele alea niciodată, nu înţeleg…Eh, căcat, normal că nu le termin la timp dacă boul de şefu’ mă tot încarcă şi cu aia, şi cu aia, şi cu aia…Când naiba să le mai fac? Dacă nu dorm nici la noapte, îmi bag pula. Mamă, trebuie să bag ceva pe gât. Bă, futu-i, mâine la opt trebuie să-i dau boului analiza aia. A, şi mai am de trimis şi căcaturile alea de oferte. Cum pula mea? Şi m-am săturat să mă tot frece ăla la cap că-s incapabil, că-s încet…Să facă el, nene, douăj’ de mii de muiuri pe zi. Unde pula mea zicea Gogu să ne vedem? Nu mai ţin minte nici nume de cârciumi, să mor io…Bă, aşa-mi vine să-i sparg boului cauciucurile de la maşina aia a lui de boss, dacă mă mai freacă mult. Pfuai, la nouă am întâlnirea cu ăia…Când dracu’ o mai fac şi p-aia…? Şi parcă văd că iar m-aleargă mizerabilul că nu m-am pregătit cum trebuie. Bă, da’ mi-o sete…Gogule, unde dracu’ ziceai tu că ne vedem? Bag scurt o bere şi-i fut în gură pe ăia dacă mai vorbesc de muncă!”…

Gogu şi amicul 2 se întreabă:

„-Bre, mai vine ăla odată?..Că am vorbit cu el acum juma’ de oră şi spunea că a plecat de la muncă.

-Nu ştiu, mă, las’ că vine el. Hai să mai luăm un rând că intră! Bag pula dacă nu dorm noaptea asta…

-Da, bă, luăm! ‘Ţi-amabil, ne mai aduceţi patru beri?…Aşa. Da, bă, nasol, şi eu mă gândesc numa’ la căcaturile alea de tabele. Mă fut…

-Bă eşti nebun, trebuie să mă pilesc ca să pot dormi?

-Ha, ha, ha! Asta e, frate. Decât să-mi stea în cap mecla boului, mai bine mă pilesc. Bă, da’ ce face Vasile ăsta?

-Sună-l!

-Dă-l, bă, încolo, că vine el. Hai, mai băgăm un rând?

-Hai!

-Bă, nasol cu munca asta. O mie de căcaturi, zi de zi, pleci acasă, tot la alea te gândeşti, nu mai faci nimic…

-Da, bre…Aşa e…Mai băgăm?

-Da! Măcar să ştim o treabă. Dorm şi eu la noapte.

-Da…Unde dracu’ e ăsta de nu mai vine?

-Uite-l, mă! Vasile, ce ţi-a luat atât să ajungi?

-Uitasem locul, bre…Bag pula. Am avut o zi de căcat.

-Haide, bre, că trece…Bagă şi tu câteva beri, să vezi ce dormi.

-Bag, bag. Nu vă supăraţi, vreau şi eu două beri, vă rog.

-Gata, Vasile, revino-ţi. Hai noroc!

-Noroc!”

Acum s-a închis cercul.

Morala: „Oamenii care munceşte, seara se macheşte!”

Cutremur, 5 august 2009

Astăzi, 05 august 2009, în jurul orei 10.50, un cutremur a zguduit o parte din teritoriul României. Cum se întâmplă de fiecare dată, cutremurul a fost simţit şi la Bucureşti.

Sperăm ca seismul să fi tulburat măcar un pic liniştea banilor din subteranul economiei.

Prejudecata dintre noi

   Poporul român mă obsedează. Prin farmecul său grobian împletit mişeleşte cu idei păgâne şi figuri mioritice în esenţă. Prin faptul că transformă evoluţia în involuţie, prin faptul că face vinul apă, prin albul devenit gri, prin cioburi de caracter. Prin concepţiile rămase adânc înfipte în suflet precum rădăcinile unui gorun multisecular, rătăcit pe dealurile bătute de apusul soarelui. Un popor măcinat de prejudecăţi, prinse bine între firele albe de păr şi aurul dintre dinţi.

   „Ce caută femeia la volan, în pula mea, nu vede că e aglomeraţie? Băi, cine le dă carnetul la tutele astea? Dom’le, eu nu înţeleg, de ce nu stă la cratiţă, aşa cum îi e locul, de ce se bagă ele, şi cu ţigara în gură, futu-le rasa-n cur! Uite, dă, fă, semnal!”. Oameni care cresc odrasle, care cresc mari, care trimit femeia în basmul de doi bani.

   „Ce le trebuie la unguri şcoli în maghiară? Dă-i în pula mea, nişte bozgori jegoşi care mai bine s-o sugă decât să stea în România! Afară, afară, cu ungurii din ţară! Muriţi, băh, asta nu-i ţara voastră. Ţi-ai dreacu’…”. Harghita are mult frig şi oameni care nu înţeleg de ce. Nici noi nu înţelegem dar am putea măcar să punem nişte haine pe noi.

   „Ia uite-i pe ăştia. Ptiu! Ce le trebuie lor păr lung şi cercei? Ai dreacu’ de pârţari…S-a întors lumea cu susu-n jos. Păi, un bărbat normal trebuie să fie tuns, frezat, nu cu  unghiile lăcuite. Cum poţi să munceşti aşa, eu nu înţeleg…Păi, dacă trebuie să dai cu sapa, nu te încurci în loaţele alea? Doamne, iartă-ne că am ajuns cu diavolu’ între noi.”. Sapa bate cartea. Haina nu-l face pe om versus imaginea contează. Poporul nu înţelege de ce.

   Femeile nu trebuie să înjure, profesoara nu are voie să facă sex, mireasa obligatoriu trebuie să fie fată mare, femeile frumoase sunt proaste, Dumnezeu nu ne-a făcut homosexuali, ţiganii sunt vinovaţi pentru toate relele iar pocăiţii nu au ce căuta printre oameni.

   „Ce-ţi trebuie maică tatuaje, eşti golan? Numai golanii şi puşcăriaşii au desene pe ei. Fă-ţi facultatea aia, că rămâi prost şi nu te angajează nimeni. Şi schimbă blugii ăia rupţi!”. Esenţa nu poate exista fără un înveliş corect. Corect, definit de popor. Care nu înţelege.

   Poporul român mă obsedează. Prin faptul că poartă ochelari de cal şi patine fără rotile. Prin imaginea fiecăruia, filtrată de personajele din basme, de valorile născute pe uliţă şi de refuzul evoluţiei. Un popor bătrân din prima zi de viaţă pentru că nu înţelege. O să murim cu pâinea şi sarea de gât.

Idilă pe caniculă

Ţrrr!

-Da…

-Bună, hă, hă!

-A, tu erai…

-Eu, marinarul tău preferat. Eleno, ai văzut că te-am scăpat de furia golanilor!

-Da, da…

-Nişte nenorociţi care se iau de femei bu..frumoase, aşa ca tine! Eleno, trebuie să mă răsplăteşti!

-Da, cocoşel…

-Cocoşel?! Unde ţi-e gândul, femeie? Ce, eu sunt bărba-tu?

-Nu, dragă, ce sari aşa? Nu am voie să-ţi zic cum vreau?

-Bine, fie. Dar nu cocoşel. Îmi dă o stare de nelinişte şi trebuie să iau o gură de whisky. A-propos, iartă-mă un pic.

-…

-Gata! Bună, mă, băutura! Vulpiţa mea, eşti ca marea pentru mine! Trebuie să te văd!

-Da, vaporaşul meu…

-Udrea, o ştii pe aia: nu contează cât de mic e vaporul, contează cât de învolburată e marea!

-Vai, eşti spiritual…

-Hă, hă, măh, Eleno, e din cauza ta. Ah, când intrai tu la mine în birou, la aer condiţionat…

-Hi, da…

-Şi când scăpam eu dosarele alea pe jos…

-Hi..

-Şi tu te aplecai să le ridici…

-Hi..

-Stai aşa, Udreo!

-…

-Gata! Măh, da’ sete îmi e. Cald, cald. S-a stricat aerul condiţionat şi nu mai am nici gheaţă la whisky.

-Matelotul meu, când eşti liber?

-Eleno, sunt liber când vrei tu. O trimit pe Maria la aia mică, s-o ajute la cumpărături. A-propos, m-a disperat cu chestia asta. Toată ziua o sună pe mă-sa să-i povestească de magazine şi haine. Chiar aşa, ia s-o trimit eu acolo!

-Da, ar fi excelent…

-Aşa, după aia mă duc să m-aranjez şi eu puţin la ceafă să fiu, aşa, elegant. Mă dau cu parfumul ăla de la tine, de acum trei ani, bag o gură de whisky şi vin spre tine!

-Stai, dragă, ce te grăbeşti? Nici n-a plecat Maria şi gata? Şi unde vii la mine? Nu mai bine vin eu?

-Da, aşa e…M-am aprins de la căldura asta. A-propos, stai un pic…Gata! Măh, da’ bun e! Pfiu, şi cald.

-Hai, sună-mă când rezolvi cu Maria, să ştiu când te vizitez.

-Gata, Udreo, acum mă ocup! O sui în primul avion şi te sun! Preşedintele ţării rezolvă tot!

-Aşa, îmi place când eşti dur…Hrrr..

-Băh, Eleno, să vii echipată că de nu…

-Vin, vin…

-Hai, că dacă nu eşti cuminte o sa-ţi zic şi poanta cu lupul, hă, hă, hă!

-Care?

-Vezi tu. Te pup, femeie! Pfuai, ce cald e…

Clanc!

Horoscopul săptămânii 03-09 August 2009

horoscopSăptămâna care urmează este sub semnul reușitelor și al alungării norilor de deasupra casei fiecăruia. Astrele țin cu noi, în sfârșit!

Vărsător. Se pare că această săptămână este, în sfârșit, cea norocoasă. Doamnele vor reuși să scape de coșurile de pe sâni, lucru care, de fapt, înseamnă noroc și pentru domni. Soții lor, adică.

Pești. În sfârșit, vă puteți gândi la vacanță. Păcat că șeful nu este pe aceeași lungime de undă. Sunteți cu nervii la pământ și sunt mari șanse să clacați, atât acasă cât și la muncă. Norocul vă va scoate în cale un traficant de arme.

Berbec. În această săptămână puteți întâlni dragostea vieții. Dacă veți crede că ați întâlnit-o deja, vă recomandăm să angajați un detectiv particular. Ceea ce ne duce la următoarea previziune: puneți niște bani deoparte, asta dacă vă mai găsiți cardul. Cine știe, poate aveți noroc.

Taur. Astrele vă recomandă să jucați la loto. Chiar dacă nu sunteți un împătimit al acestui tip de jocuri, ascensiunea lui Marte vă va fi de bun augur. De fapt, ar fi indicat s-o faceți, din moment ce veți fi concediat și casa va fi implicată într-un incendiu. Alături de tot blocul.

Gemeni. Gata, se pare că perioada neagră a trecut. Veți primi o mărire de salariu, veți reuși în imobiliare iar sănătatea este excelentă. În fine, va fi mai greu să scăpați de tatuajul de pe față, apărut în urma unei beții. Priviți partea plină a paharului: din profil, nu se vede că este desenat un penis.

Rac. Săptămână încărcată. Pozitiv. Ieșiri la bere, relax la serviciu, primiți o moștenire neașteptată, vreme frumoasă! Doar cu sănătatea nu stați prea bine. Ceva iritații în gât. Poate să fie de la înghețată, de la aerul condiționat sau de la…cel mai bine voi știți. Dar cui pe cui se scoate!

Leu. Senzațional! Leu în pat, leu la serviciu, leu la fotbal cu băieții… Încercați, totuși, să explicați copiilor ce făceați cu leoaica de la zoo…

Fecioara. Săptămână potrivită pentru a începe o relație cu un Berbec. Da, da, nici părinții nu s-au gândit la zodie când v-au văzut la ferma bunicilor…

Balanța. Echilibrul care vă caracterizează aduce o aură de bunăstare în cursul acestei săptămâni. Nu mai pierdeți bani la jocurile de noroc, partenerul vă recunoaște chiar și la beție iar la muncă vă sunt recunoscute meritele: sunteți nul!

Scorpion. A venit vremea să renunțați la proteza dentară și la șapcă. Or să vă cadă toți dinții iar părul va fi un simbol al trecutului. Bucurați-vă: rămâneți un sex-simbol pentru vecinul oligofren de vis-a-vis!

Săgetător. Tocmai ce ați terminat terapia pentru renunțarea la consumul exagerat de alcool. Rezultatele nu întârzie să apară: veți bea o singură dată în această săptămână, de marți până sâmbătă.

Capricorn. O ceartă cu rudele, care durează de ceva vreme, este pe cale să ia sfârșit în zilele ce urmează. Veți reuși să câștigați moștenirea străbunicii, fără să regretați banii cheltuiți până acum. Totuși, încercați să ascundeți urmele de otravă…

Prostituția fără graniță

O televiziune de știri a filmat două femei care se prostituau într-o casă aflată la câțiva metri de gardul Platului Cotroceni.

Nimic senzațional, de altfel. Dacă ar fi filmat peste gard, sigur găseau cel puțin un bărbat care face același lucru.

August, final de vară cu muzică bună

Veni și luna August cu pași repezi, gonind o vară oarecum suportabilă, până acum. Pentru cei care nu au apucat încă să-și aerisească materia cenușie dar și pentru cei care rezonează cu ambianțe plăcute auzului și văzului, am creionat câteva sugestii de petrecere a timpului liber. Așadar, iată câteva enimente din august 2009:

Să începem cu București, unde parcă se vede ceva mai multă mișcare prin beciuri, comparativ cu Iulie. Să începem cu 4 August, zi în care trupa White Ash va concerta în Iron City din București. O trupă cu o abordare autodenumită „New School Rock’n’Roll,  îmbinând voce de punk-funk, tobă de metal, bass funky și chitară de blues și hard-rock”. Mă rog…

Joi, 6 August 2009, ora 19:00, la Rotonda Bibliotecii Nationale din București se va  petrece seară de muzică celtică și irlandeză, Estival de chitară, cu Maxim Belciug, Tudor Anghelescu și Gabriel Spahiu, intrarea fiind liberă.

Urmează 7 August 2009, ora 21:00, cu The Amsterdams în El Grande Comandante din București iar pe 8 August, în aceeași locație, vor cânta cei de la Lună Amară.

Pe 9 August, în Club Suburbia din București și începând cu ora 19.00, are loc un concert caritabil pentru Chi Cheng, basistul trupei Deftones, aflat în comă în urma unui accident de mașină. Vor cânta cei de la Lună Amară, Dekadens, Fingering Joanna și Adrian Despot. Banii colectați din bilete vor fi depuși în contul basistului.

getwellchi

În aceeași zi, 9 August, în Parcul Sebastian din București va concerta, începând cu ora 20.00, promotorul blues-ului american în România, AG Weinberger.

Vineri, 14 August 2009, de la ora 21.00, trupa Atelier va cânta în clubul  Downstairs din Bucuresti.

Sâmbătă, 15 August 2009, are loc unul din principalele evenimente ale lunii. Astfel, celebra trupă Faith No More va da un recital, sperăm de excepție, la Sala Polivalentă din București, concert care face parte din turneul Reunion Tour 2009. Biletele costă 150 lei, loc în picioare, și 180 lei pe scaun.

faith no more

În ziua următoare, pe 16 August 2009, fanii români ai trupei britanice de indie-rock Editors vor avea ocazia să-i urmărească pe aceștia în București, la Teatrul de Vară Herăstrău. În deschidere vor concerta cei de la AB4. Biletul de intrare costă 85 de lei.

editors

Pe 23 August 2009, ora 22:00, în clubul Suburbia din București se va desfășura Comunist Reggae Party, cu El Negro, George VintilăRaizah și  Chesarion iar luni, 24 August 2009, începând cu ora 21:00, trupa Jezebel va susține un concert în Cafepedia din București.

Capul de afiș al lunii îl reprezintă, însă, concertul Madonna de pe 26 august, în Parcul Izvor, care face parte din turneul mondial Sticky & Sweet Tour. În deschidere va mixa DJ Paul Oakenfold, artistul care, de fapt, deschide toate show-urile din cadrul acestui turneu.

madonna

Pe final de lună, adică vineri, 28 August 2009, începând cu ora 20:00 trupa OCS va da o reprezentație  în clubul Suburbia din București.

În încheierea prezentării principalelor evenimente ale lunii August din București, trebuie menționat faptul că pe 30 August debutează Festivalul Internaţional George Enescu, ajuns la cea de-a nouăsprezecea ediție. Până pe 26 septembrie, data de final a acestui maraton de muzică clasică, sunt programate să aibă loc peste 125 de concerte dar și alte evenimente muzicale importante pentru ascultătorii de gen.
george enescu

Bun, acum să vedem ce se întâmplă în afara capitalei. Pentru început, pe 8 August, trupa clujeană Grimus va susţine un concert la Mamaia pe terasa H2O, începând cu ora 21.00.

Mai departe…Undeva la 40 de kilometri de București, în mijlocul unui câmp, se va desfășura festivalul Sirnaville Arts&Crafts Festival. Începând cu data de 14 August, și până pe 16 August, lângă pista Aerodromului Aerofox va avea loc, așadar, primul festival dedicat diversității în artele contemporane. Conceptul este similar unui mic orășel în care relaxarea, evadarea din cotidian și prezența evenimentelor socio-culturale vor reprezenta principalele atuuri pentru cei care vor dori să ia parte la acest festival. Pe langa DJS și VJS mai mici sau mai mari, vor cânta în fața spectatorilor numeroase trupe, din care amintim: Șuie Paparude, Blazzaj, The Mood, The Amsterdams, Aria Urbană, Snails, L’Orchestre de Roche, Grimus,  Pixels.

sirnaville

În perioada 17-31 August 2009 are loc ediția cu numărul V a Festivalului Tinereții, la Costinesti. Secțiunea de rock, Youth Rock Fest, se petrece între 17 și 19 august 2009. Festivalul îşi propune să încurajeze  muzica şi cultura rock în rândul tinerei generaţii  dar și să contribuie la descoperirea, lansarea, promovarea tinerelor formaţii care cântă live, atât pe plan național cât și pe plan internațional.

youthrockfest

Pe 20 August 2009 debutează lângă Fetești Rock City Open Air, cu închidere pe 23 August. Locația festivalului este pe malul brațului Borcea al Dunării, cu acces la plajă, pădure, pescuit. Festivalul va oferi publicului, fie el din țară sau din străinătate, concertele a peste șaizeci de formații rock, pe parcursul celor patru zile. Biletele pentru o zi costă între 120 și 150 de lei iar un abonament pe toată perioada costă 300 de lei. Dintre trupele participante amintim trupele românești: 9,7 Richter, Akral Necrosis, ApocalipS, Avatar, Belphegor, Betrayer, Bolthard, Bucovina, Cadavrul, Conflict Mental, Dead Eye Dick, Edelgeist, First Division, God, Gothic, Hathor, Heavy Duty, Illuminati, Infected Rain, Inopia, In Defiance, Krepuskul, L.O.S.T., Legacy, Negativist, Necrovile, Nexus, Phaser, Piatra, Rising Shadow, Shadowsong, Snapjaw, Spectral, Stoned Addams, Taine, Tarantula, Thunderstorm, Tectonic, Trooper, True Mind, Vepres, The Whispering Woods. Din trupele străine putem menționa Belphegor, Hanzel Und Gretyl, Blaze Bayley, Lake of Tears, Overkill, Primal Fear, Vendetta. Bun, bun…

rock-city-air

Sâmbătă, 22 August 2009, ora 18:00, la terasa Hand din Vama Veche are loc Summer Of Punk Fest II. Participă: Dead Ceausescus, Haos, Charly Fiasco, Dance  Trauma,Cobe, Recycle Bin, Coercion.

summer-of-punk-fest-ii

La Târgu Mureș, între 23 și 27 August, va avea loc Festivalul Internațional de Chitară Clasică. Cei interesați pot urmări programul acestui festival mai jos:

23 August:

14.00 – 18.00, Cursuri de măiestrie chitară clasică și jazz.

19.00, Concert – Harold Gretton.

24 August:
09.30 – 18.30, Cursuri de măiestrie chitară clasică și jazz.
19.00, Concert Duo Bandini chitară/bandoleon (muzică argentiniană), Giampaulo Bandini, Cesare Chiacchiaretta.

25 August:
09.30 – 18.30, Cursuri de măiestrie chitară clasică și jazz.
19.00, Concert Csaki Andras.

26 August:
09.30 – 18.30, Cursuri de măiestrie chitară clasică.
19.00, Concert – Gabriel Bianco.

27 August:
09.30 – 18.30, Cursuri de măiestrie chitară clasică.
19.00, Concert de jazz Duo Botos și Pusztai Antal.
09.30 – 18.30, Cursuri de măiestrie chitară clasică.
19.00, Concert cu Filarmonica de Mureș.

„Beneficiarii proiectului vor fi aproximativ 15.000 de tineri din țară și străinătate. Festivalul internațional de acest gen este cel mai mare din Estul Europei și dorim să îl organizăm în fiecare an, să devină un eveniment tradițional”, declară organizatorii.

chitara clasica

Distracție plăcută!

Ţigara la televizor

De multe ori mi-am pus întrebarea cum ar trebui construită o reclamă pentru ţigări. Mai clar, care ar trebui să fie mesajul adresat fumătorului de rând astfel încât acesta să-şi schimbe opţiunea mărcii ori să rămână fidel celei pe care deja o apreciază. La o pastă de dinţi e mai clar, se bate şaua pe albire, aromă, rezistenţă, etc dar la ţigări? „Luaţi-le pe astea că-s mai puţin canceroase!” sau „Ţigările noastre vă oferă atâţia ani în plus!”. Mă amuză când văd spoturile pentru pasta de dinţi X şi Y, în care o tanti mai cunoscută între semenii săi poartă o conversaţie cu medicul stomatolog, punând nişte întrebări tâmpe, ca să priceapă tot targetul de clienţi, iar medicul bagă faţa aia de Doctorul Aumădoare şi răspunde crispat că da, pasta aia e cea mai bună soluţie, se transformă într-un sofisticat scut antibacterian şi nici gura nu o să mai pută.

Dar la ţigări, cum o suna o reclamă în genul ăsta? Să vină fumătorul, un personaj celebru, normal, la doctor şi să asculte cuminţel la ce-i spune acesta vis-a-vis de avantajul pe care l-ar avea dacă ar fuma ţigările X.

„-Domnule doctor, este adevărat că dacă sparg pe zi un pachet de X nu fac cancer?

-Da, bineînţeles, pentru că ţigările X nu au fumul încărcat de gudron şi nicotină, aşa cum au ţigările obişnuite iar şansele de a trăi mai mult şi să nu vă pută gura dimineaţa cresc considerabil.

-Vai, senzaţional dar dacă o să horcăi dimineaţa iar meduzele pe care le arunc în chiuvetă îşi schimbă culoarea, ar trebui să-mi fac griji?

-Ooo, nu, pentru că, vedeţi, fumând ţigările X flegma rămâne mereu de un verde-maroniu viu, păstrându-şi în acelaşi timp şi aroma. Schimbările de culoare se datorează altor afecţiuni sau altor acţiuni şi în acest caz trebuie să vă aduceţi aminte ce aţi făcut cu o seară înainte.

-Incredibil, ce bune sunt ţigările X!

-Da, plus că puteţi consuma alcool fără probleme, combinaţia cu acest tutun rafinat va provoca doar gastrită, în niciun caz ulcer. Şi puteţi fuma oricât de mult, nici cancer la plămâni nu veţi face, în cel mai rău caz veţi căpăta o tumoare mică numai după şaptezeci de ani. Aveţi tot timpul să vă bucuraţi de viaţă până atunci!

-M-aţi convins că am făcut alegerea bună. Ţigările X sunt cele mai bune şi le voi recomanda şi copiilor mei. Dar este adevărat că chiar dacă am gura găunoasă, plină de cuiburi de lilieci, fumând aceste ţigări nu o să fac nici cancer bucal iar sexul oral va fi la fel de sigur ca până acum?

-Da, clar. Dar, vai, domnule, faceţi sex oral?

-…ăăă, pardon. Tăiaţi!”.

De aia e mai bine fără ţigări la televizor.