Victor Socaciu loveşte din nou: propune triplarea filmelor în limba română

Deputatul Victor Socaciu a venit săptămâna aceasta cu o nouă propunere legislativă în Parlament: triplarea filmelor în limba română, informează Ugerpres.
Domnia sa a solicitat, în cadrul acestui proiect, ca statul să aloce fonduri considerente astfel încât filmele în limba română să fie triplate.

„Mă uit la televizor şi nu văd decât filme în alte limbi. Sunt prea multe, domnule. Noi de ce să nu avem filme româneşti mai multe?” a declarat dânsul.

Într-o primă fază, proiectul prevede triplarea filmelor româneşti astfel încât numărul acestora să se apropie de numărul filmelor în alte limbi difuzate anual în România.

„Scopul principal este unul educativ, adică ne dorim ca românii să poată învăţa limba română din filme. Am observat că din şcoală nu le rămâne mare lucru, aşa că încercăm să intervenim prin alte căi.”, a declarat deputatul agenţiei Ugerpres.

„Dacă nu merge aşa, vom propune dublarea filmelor porno în limba română, ca să atacăm direct segmentul claselor primare şi de gimnaziu. Dacă merge, vom face următorul pas, respectiv dublarea filmelor triplate în limba română.”, a mai adăugat dumnealui.

Concurs cu premiu

Revista Cioburi acordă un premiu care constă într-un bilet la concertul verii, un show ce nu trebuie ratat, primului cititor care va răspunde corect la următoarea întrebare: Credeţi în extratereştri?

Iată şi biletul:

 

 

 

 

 

 

 

 

Vă urâm succes!

Incident la bordul aeronavei în care se afla ministrul turismului rezolvat cu ajutorul unui absorbant Always cu aripioare

Aflată în drum spre Oradea la bordul unei aeronave Tarom, doamna ministru Elena Udrea a avut parte de un zbor cu emoţii după ce o barză fără colet a izbit geamul carlingii, crăpându-l  considerabil. Incidentul s-a produs la scurt timp după decolarea de pe aeroportul Henri Coandă din Capitală şi a fost rezolvat prompt şi în condiţii de maximă siguranţă de către membrii echipajului.

Ne-am speriat! Am fost luaţi total prin surprindere. Eu personal răsfoiam un catalog de la IKEA când s-a produs impactul. Imediat după ce ne-am dezmeticit, am evaluat pagubele şi am luat hotărârea să continuăm urcarea. Varianta să aterizăm de urgenţă lângă cel mai apropiat crâng şi să remediem problema cu nişte frunze de alun şi răşină de brad a fost exclusă din start. Şi aşa eram în întârziere. L-am stabilizat la 4000 de metri şi apoi am început să ne gândim la ce e de făcut, a declarat pentru HotMuse unul din copiloţi.

Soluţia a venit din partea unei stewardese experimentate aflate în una din zilele acelea ale lunii care a propus folosirea unui tampon Always cu aripioare şi pelicanol pentru a împiedica extinderea crăpăturii. După ce m-a sunat domnul comandant pe interior şi m-a anunţat că avem o problemă mi-am păstrat sângele rece şi am făcut apel la calm. Nu e prima oară când sunt pusă într-o asemenea situaţie. Ştiu cum e să vină  barza într-un moment nepotrivit. Şi ce mă bucură cel mai mult e că doamna ministru m-a felicitat personal pentru idee spunându-mi că sunt un exemplu viu de femeie care are curajul şi maturitatea să rupă tiparele.

Opinia publică este revoltată de faptul că s-a apelat la o asemenea metodă neconvenţională care a pus în pericol siguranţa pasagerilor. Nu înţeleg de ce lumea e aşa contrariată când aude că am folosit un absorbant Always. Ne-am consultat cu toate doamnele din avion  înainte să îl folosim. Always sunt cele mai sigure, a declarat comandorul Gelu Zbor-de-Cuc, comandantul aeronavei.

La scurt timp după revenirea cu picioarele pe pământ, doamna ministru a declarat că acest incident minor nu schimbă cu nimic lucrurile. Ca şi până acum am ales calea aerului pentru a demonstra şoferilor inconştienţi care s-au împrumutat la bănci să-şi cumpere maşini scumpe, pentru a nu mai avea bani cu ce să le plătească provocând criza economică actuală, că nu ne-am născut în maşină, că se poate circula şi altfel fără să se aglomereze autostrăzile ţării. Nu îmi pot permite să  renunţ acum, din cauza unei probleme minore rezolvată într-un mod profesionist de către membrii echipajului, să nu mai fiu un model pentru ceilalţi.

 

Un angajat SRI dă în judecată un abonat de telefonie mobilă pentru că acesta l-ar fi înjurat în timp ce îi asculta telefonul

Un angajat al Serviciilor Secrete care doreşte să-şi păstreze anonimatul din motive lesne de înţeles, respectiv că nu vrea ca numele său să fie târât într-un scandal care ar decredibiliza marile companii de telefonie mobilă, dă în judecată pentru calomnie un client Orange pe motiv că respectivul i-ar fi adresat mai multe injurii în timp ce asculta discret o convorbire privată a acestuia cu una din amante,  informează HotMuse.

Terminasem de monitorizat discuţia dintre un interlop moldovean, importator de seminţe de floarea soarelui, şi unul din puţinii vameşi corupţi care au mai rămas în funcţie şi am zis să mă delectez şi eu puţin cu un caz de moravuri uşoare. Să ştiţi că nu e deloc uşor să stai pe scaun şi să asculţi toată ziua discuţiile persoanelor aflate în ilegalitate. Aşa că am intrat pe firul unei convorbiri dintre un cetăţean uşor imoral şi unul din complicii săi. După vreo zece minute în care nu i-am deranjat cu nimic, respectivul a început să mă înjure, aşa din senin, şi să-mi ceară imperativ să ies de pe fir. Ori eu nu puteam să fac aşa ceva pentru că asta intră în atribuţiile postului. Doar nu era să-mi fac probleme la muncă. Ce să mai… M-a făcut albie de porci. Am vrut să ripostez şi eu dar deocamdată regulamentul interior nu ne permite.

Apărătorul din umbră al legii a ţinut să precizeze că la început a avut reţineri în a porni un asemenea demers. M-am gândit mult dacă să apelez sau nu la justiţie. Dacă ar fi fost în reţeaua Vodafone sau în reţeaua Cosmote n-aş fi ezitat niciun moment. Însă cu un client Orange mi-a fost puţin mai greu. Mie în general portocaliul îmi dă palpitaţii. Pe lângă asta, cu o justiţie independentă ca cea din ziua de azi n-ai de unde să ştii cu ce verdict te trezeşti, cu toate că tu ştii foarte clar că nu ai fost vinovat, că nu i-ai spus omului nici măcar dă-te mai încolo.

Întrebat de reporterii Realităţii Virtuale ce părere are despre demersul inedit al angajatului SRI, ministrul Igaş a declarat că “e o acţiune salutară. Prea ne-am învăţat să stăm şi să înghiţim toate mizeriile. Dacă vrei să schimbi ceva în ţara asta trebuie să iei atitudine. Şi, în plus, mai spălă şi omul nostru din ruşine după ce a stat minute bune ca un mieluşel şi a ascultat toate injuriile ce i-au fost adresate fără să scoată nici măcar un cuvânt. Am auzit şi eu înregistrarea. Cetăţeanul în cauză  era clar un  drogat sau un beţiv.

Blonda, Chiorul şi Piticul revoltaţi că au fost comparaţi cu personaje politice

Cele trei personaje din titlul piesei de teatru “Blonda, chiorul şi piticul” rup tăcerea şi lansează un atac dur la adresa celor care i-au asemănat cu personaje din clasa politică românească.

Nu voi tolera sub nicio formă asemănarea mea cu domnul Băsescu. În toată experienţa mea de personaj, scurtă ce-i drept, nu mi s-a întâmplat niciodată să vărs o lacrimă pe scenă cum i s-a întâmplat de atâtea ori domnului preşedinte. Eu joc într-o satiră, pentru numele lui Dumnezeu, nu într-o melodramă politică.  Eu nu sunt un plângăcios! a declarat pentru HotMuse liderul celor trei, controversatul personaj Chiorul.

Cei trei vor să se înţeleagă foarte clar că spectacolul din care fac parte nu are nicio legătură cu politica: Eu şi colegii mei din titlu suntem profund indignaţi de o asemenea amestecare a actului artistic în politic. Nu este corect ca noi, trei personaje comune dintr-o piesă de teatru, să fim comparaţi cu personaje atât de controversate de pe scena politică românească. Nu ne mai târâţi în această mocirlă. Noi jucăm într-o piesă ce prezintă doar realitatea societăţii actuale româneşti, fără bulgarităţi aşa cum a susţinut prin presă doamna directoare a Sălii Dalles, a ţinut să precizeze Blonda.

Vizibil iritat de toată această tevatură, Piticul s-a învârtit în cerc pe toată durata întâlnirii cu jurnaliştii îndrugând verzi şi uscate, singurele două cuvinte care se puteau desluşi fiind  reformă şi responsabilitate.

Indignarea celor trei nu a trecut neobservată pe scenă politică românească, regizorul  şi actorul Traian Băsescu anunţând deja că vrea să-i vadă personal pe cei trei jucând pe scena de la Cotroceni. Spectacolul se anunţă unul cu totul special dat fiind faptul că ar fi primul în ultimii ani în care cei implicaţi nu vor juca sub indicaţiile sale.

Un rol important în aplanarea conflictului îl  are şi primarul general al Bucureştiului Sorin Oprescu care a declarat că este dispus să pună la dispoziţie sala de festivităţi de la primărie pentru jucarea spectacolului. Mie îmi pare rău că am întârziat cu lucrările la pasajul Basarab. Dacă era gata amplasam o scenă sus pe trotuar,  în dreptul Gării Basarab, şi aşa puteam  oferi bucureşteanului aflat în trecere sau celui din blocurile din apropiere dar şi provincialului de pe peronul gării un spectacol de teatru gratuit care să le mai descreţească frunţile. Aşa ne mulţumim doar cu un spaţiu de la primărie, a declarat edilul Capitalei.

Un ardelean a vandalizat sediul UDMR din comună după ce a pierdut Ardealul la Conquiztador

Un tânăr împătimit al jocurilor pe calculator dintr-o comună clujeană a fost reţinut de organele de ordine după ce a spart geamurile sediului UDMR din localitate, a pătruns în clădire şi a vopsit mustăţile liderilor udemerişti din tabloruile de la intare în roşu, galben şi albastru. Nemulţumirea a plecat după ce acesta a pierdut Ardealul la Conquiztador în faţa lui janos_2003 şi unguru13, doi jucători lipsiţi de onoare care, spune el, s-au unit împotriva lui.

No, la împărţire totu’ o fu ok. Mi-am luat capitala la Cluj aşa cum fac eu de obicei şi am reuşit să-mi iau până la începerea atacului tot Ardealul. Pe mine nu mă interesează războiul de cucerire. Eu vreau doar să-mi apăr terioriile. Aşa cum am învăţat la şcoală că au făcut şi strămoşii noştri. Cel mai mult mă bucur atunci când se termină bătălia şi Ardealu-i tot al meu. Eu asta am urmărit mereu la jocul ăsta, a declarat pentru Ugerpres cel reţinut.

Tânărul rămâne în ofensivă şi acuză algoritmul de selecţie a întrebărilor susţinând că acesta a fost realizat după scheme iredentiste. Când au început să mă atace, calculatorul  alegea doar întrebări din istoria şi geografia ungurilor. Când au venit ungurii în Ardeal, care era numele iepei lu’ Bathory sau care e numele unguresc al marilor oraşe transilvănene . No fost nicio întrebare despre Avram Iancu sau despre Marea Unire. Da’ ce-i asta? Un joc de cultură generală românească sau unu’ de cultură generală maghiară?



Dacă va fi găsit vinovat tânărul riscă o amendă usturătoare, 30 de zile de muncă în folosul comunităţii maghiare şi, ceea ce e mai important, va fi penalizat cu 5000 de puncte din PAJ.

Interviu cu Ilie Moromete

După ce a dat o fugă prin Deveselu pentru a se lămuri de unul singur care este gradul de optimism al deveselenilor vizavi de venirea in extremis a  americanilor, trimisul deloc special al Revistei Cioburi şi-a ambalat Dacia 1300  pornind în direcţia Siliştea Glumeşti pentru a realiza un interviu în exclusivitate cu un celebru personaj din localitate, despre care o bună parte a tineretului de astăzi ar crede că e coleg de trupă cu 1Q Sapro.

Ajus la destinaţie puţin după apusul soarelui, colegul nostru l-a găsit pe Ilie Moromete, căci despre el era vorba, stând pe prispă şi bând la tutun, contemplând la ale lui, cu privirea pierdută în praful din bătătură.

Revista Cioburi: Bună ziua şi vă mulţumim că aţi fost de acord să ne acordaţi acest interviu.
Ilie Moromete: Păi cum să nu vorbesc cu voi. Doar n-aţi bătut atâta drum degeaba. Că n-oi fi eu mai cu moţ. Dacă nu era Preda ăsta nici dracu’ nu mai ştia de mine.

R.C.: Care Preda? Cristian Preda, Cezar Preda sau…
I.M.: Mă da’ cum sunteţi voi ăştia de la gazetă. Ce vă mai place să răstălmăciţi cuvintele. Ce-ai rămas aşa cu capu-ntre urechi? Ce te faci că nu înţelegi? Păi pe tine de ce te-a trimis tac-tu la facultăţi?

R.C.: Să lăsăm asta… Ia spuneţi, cum v-aţi caracteriza în două cuvinte?
I.M.: Ce era de zis despre mine, s-a zis. Primul lucru care îmi vine în minte când mă gândesc la mine este Victor Rebengiuc.

R.C.: Cum e cu poiana lui Iocan? Cum merg dezbaterile?
I.M.: Poiana lu’ Iocan e un concept în-ve-chit. În zilele astea oamenii discută politică pe Tuităr sau pe Feisbuc sau cum dracu’ le mai zice.

R.C.: De ce-aţi tăiat salcâmul?
I.M.: L-am tăiat ca să se mire proştii.

R.C.: Cum vedeţi ţăranul român de astăzi?
I.M.: Cum să-l văd?! Cu pantofi în loc de opinci şi plimbându-se prin moluri. Poţi ca să scoţi omul din sat, dar satul din om e mai greu. Ne-a trebuit nouă industralizare ‘tu-le muma-n cur de comunişti. Acuma toţi are aere de orăşeni. Ascultă la mine, românului îi place mirosul de bălegar.

R.C.: Aţi susţinut că sunteţi o fire independentă. Cum comentaţi?
I.M.: Adică… ocupaţiunea mea mintală nu se plictiseşte singură. Pe mine nu mă ajută nimeni ca să gândesc. Mie nu-mi place ca să depind de alţii sub nicio formă.

R.C.: De Niculae mai ştiţi ceva?
I.M.: Zici de fi-miu ăla mic sau de cel mai iubit fiu al poporului? Ce pot să vă spun eu e că la un moment dat amândoi erau cu secera şi ciocanul în mână.

R.C.: Ce regretaţi?
I.M.: Domnule, eu dacă regret ceva, regret că n-am apucat timpurile să-l înjur pe Ion Iliescu.

R.C.: Tot cu liberalii?
I.M.: Ca să fiu sincer cu dumneata, mie numele de Antonescu nu-mi inspiră prea multă încredere.

R.C.: Asta înseamnă că acuma sunteţi cu Băsescu?
I.M.: Înseamnă… Înseamnă prostia ta din cap.

R.C.: Un gând de final?
I.M.: Ia, dă şi mie o ţigară.

R.C.: Mai are timpul răbdare?
I.M.: Nu mai are de mult dă-l în Paştele mă-sii…

Mascaţii au intervenit aseară la bataia dintre doua clanuri de câini din parcul Politehnicii

Scandalul a izbucnit după ora 21.00, la căderea serii, motivul conflictului fiind, se pare, unul amoros. În partea de nord a parcului, legea o face clanul lui Patrocle, băiatul bătrânului Patrocle care acum zece ani era spaima centrului istoric din Bucureşti. Juniorul a fost izgonit de ai lui dar şi-a făcut mai întâi un renume în campusul studenţesc din Leu, în cârdăşie cu câţiva studenţi electronişti de acolo,care obişnuiau atunci să-i acopere murdăriile.  Mai apoi a ajuns în Politehnica, fiind cunoscut acum ca tartorul zonei de nord a parcului.

Conflictul a apărut în urma relaţiei amoroase dintre una din fetele liderului care conduce clanul din sud, respectiv Lola şi unul din băieţii lui Patrocle, în speţă Patrocle Patrocle junior. Deşi taică-su îi interzisese să se vadă cu orice mascul din nord, Lola a călcat  peste interdictie, motivul fiind povestea de dragoste care o leagă de  Patrocle Patrocle junior, mai ales în perioada aceasta a anului. De la aflarea veştii de către Grivei, zis Dulăul (tatăl fetei) şi până la conflict, nu a mai fost decât un pas.

Intervenţia rapidă a mascaţilor a făcut ca scandalul să nu escaladeze. Un reprezentant al acestora a declarat pentru Ugerpres că totul este sub control acum. „Am capturat câţiva dintre scandalagii, restul au fugit cu coada între picioare, ca să zic aşa. Cele două grupări ne sunt cunoscute, nu sunt la prima situaţie de acest gen dar îi punem  noi cu botul pe labe.”, a adăugat acesta.

Patrocle junior a urlat către ziariştii prezenţi, dând dovadă de o violenţă ieşită din comun. Grivei, zis Dulăul, a ameninţat-o pe fata sa, Lola, chiar sub nasul camerelor de filmat: „Las’ că vezi tu, căţeaua naibii! Dacă mă mai muşti de cur, să vezi ce labe peste bot îţi iei!”.

Cele două clanuri sunt temute în zonă pentru trafic de carne vie şi violenţă.

„Sunt foarte periculoşi… Răpesc şi pisicuţe d-astea tinere, prospături, şi apoi naiba ştie ce-or face cu ele.. De scandaluri nu mai  zic…”, a spus un martor.

Cercetările continuă.

Şoc la Naţională: pâinea de pe partea dreaptă conţine E-uri periculoase!

Din ce în ce mai nemulţumiţi de rezultatele echipei naţionale, şefii F.R.F. au aflat în cele din urmă motivul pentru care jucătorii joacă atât de prost : pâinea care este de mâncat pe partea dreaptă, la fiecare meci, conţine E-uri foarte periculoase, unele cancerigene! Şi pâinea care este de mâncat pe partea stângă are E-uri dar acestea sunt cu mult mai puţin nocive.

Întrebat de ce nu au vrut să dezvăluie până acum acest lucru, Mutu a declarat pentru Ugerpres: „Ne era frică să rămânem fără pâine. Vedeţi şi dvs. cum e în ziua de azi. Aşa că nu trebuie să ratezi nicio ocazie. Stânga, dreapta, nu contează, important e ca pâinea să fie acolo, să profiţi de fiecare ocazie şi să te apuci s-o mănânci. Că e mai puţin coaptă, că e pave şi făina de pe ea îţi rămâne pe nas, n-are importanţă.”

Căpitanul Chivu a fost mai concis: „Nu mai funcţionează zicala Fie pâinea cât de rea, tot mai bună-i-n ţara mea. Sau ceva de genul.. În fine, ideea e că pâinea e bună în orice ţară. Şi-n plus de asta, trebuie să ne mobilizăm, să jucăm exemplar, să profităm de orice oportunitate. Şi atunci, dacă suntem victorioşi, E-urile nocive or să se transforme în E-uri de la E foarte bine.”, citat tot de Ugerpres.

Antrenorul Lucescu a rămas surprins la aflarea acestei veşti. „Adevărul este că nici nu mă uitam după ce pâine este de mâncat pe teren. Sunt la dietă de ceva vreme şi am eliminat făinoasele din alimentaţie.”, a spus acesta.

Singurul care nu a părut speriat de E-urile din pâine a fost Torje:”Păi, ce are? E pâine, o iei şi gata. Spirtul de după meci cu ce-l filtrezi?”, s-a răstit acesta la ziarişti.

Japonezii au găsit ţiganii înecaţi la mal

La mai bine de o lună de la cutremurul devastator, urmat de un tsunami puternic, autorităţile japoneze au găsit un grup de ţigani înecaţi la mal. Aceştia se aflau sub nişte saci de cartofi (deja încolţiţi), sacoşe de rafie cu butelii de plastic şi câteva rămăşiţe de ceea ce părea a fi o căruţă. De asemenea, ceva mai încolo pluteau şi doi cai care în timpul vieţii au fost frumoşi.

O echipă de arheologi japonezi a recuperat ce a mai rămas din căruţă, aceştia fiind convinşi că în urma cutremurului şi a tsunami-ului din pământ au ieşit rămăşiţe ale unui mijloc de transport preistoric.

Nimeni, însă, nu-şi explică ce căutau acolo ţiganii. Circulă zvonuri cum că aceştia ar fi fost trimişi de autorităţile din România într-o misiune de ajutorare a personalului centralei de la Fukushima, aşa cum a scris şi o parte a presei autohtone dar ambasadorul român din Japonia neagă acest lucru (sursa: Ugerpres). Pe de altă parte, buteliile de plastic aveau etichete în limba română, ceea ce dă de bănuit că ţiganii erau în tranzit prin zonă când i-a prins cutremurul.

În cele din rumă, misterul a fost elucidat. Un înalt oficios al minorităţii rrome din România a recunoscut persoanele găsite înecate la mal. „Era nişte nepoţi d-ai mei, plecaţi la nişte nepoţi d-ai lor acasă, în India. Da’ n-a mai ajuns săracii, s-a înecat ca ţiganu’ la mal, cum se spune la noi.”, a declarat acesta.