Telefonul de la miezul nopţii

Ţrrr!

-Alo, da!

-Băh, dormi?

-Nu, nu..Să trăiţi!

-Hai că m-ai recunoscut acum. Vroiam să fac mişto de tine. Oricum fac, hă, hă!

-Da, da…Adică în ce sens?

-În ce sens, să trăiţi, băh! Aşa se spune! În sensul acelor de ceasornic, băh, Boc!

-Da, să trăiţi!

-Băh, Boc, ce dracu’ faci, măh?

-Păi, bine…

-Băh, mă refer ce faci la guvern! Crezi că mi se rupe catargul de ce faci tu acasă? Oricum ştiu, băh, ce faci acasă, hă, hă, hă!

-Da, la guvern. Păi, fac ce mi-aţi zis…

-Boc, vezi ce vorbeşti! Eu nu ţi-am zis nimic!

-Păi, cum…

-Ne aud ăştia, măh, eşti prost?

-Da, mă scuzaţi…Adică nu, nu sunt, pardon…

-Hă, hă, hă! Băh, Boc, da’ ce mă amuzi tu pe mine! Cum pui tu botu’ la toate vorbele mele, băh! Eşti simpatic, băh. Hai că mâine le zic în presă că nu te schimb cât sunt preşedinte.

-Mulţumesc, mulţumesc, hi, hi…

-Boc, ce-i panarama aia la guvern? Îi dai motive lu’ Geoană să vorbească?

-Păi, eu fac ce mi-aţi zis…

-Taci, măh! Nu faci nimic, băh. O freci aiurea. Păi îl laşi pe Blaga să fie peste tine? La cât de pitic eşti, ăla te face varză a la Cluj, hă, hă, hă! Ce-mi plac glumele mele, Boc!

-Da, şi mie, hi, hi, să trăiţi.

-Gata, Boc! Vezi că mâine vin la şedinţă. Mă iau de voi, Boc. Să-mi faci discursul, că eşti bun la scris, măh. A-propos, să bagi şi două baterii la minibarul din sală.

-Păi, e în priză, merge fără baterii…

-Prost eşti, băh! Două baterii de Fetească albă, Boc! Cu apă Dorna la un litru jumate.

-A, mă iertaţi, sunt năuc.Da, sigur, se rezolvă. Doriţi şi un mic, ceva?

-Unde, măh, Boc? În sală? Îi faci, tu, băh? Hă, hă, hă! Parcă văd cum stau eu cu şpriţu şi urlu la vaca de Androneasca iar Boc e pe fundal, într-un nor de fum! Hă, hă, hă! Băh, Vanghelie doi care eşti…Simpatic eşti, măh…

-Mulţumesc…Deci fără mici, da?

-Văd eu. Să-ţi faci temele, Boc! Că mâine am chef de scandal. Şi să nu uiţi de baterii!

-Da, da.

-Hai, te pup, băh! Simpatic mai eşti…

Clanc!

Din nou avem circ pe scena politică. Enervaţi-vă aici, aici şi aici.

Preşedinte de ţară vs preşedinte de-senat

BASESCU - SAMBRA OILORAstăzi am avut o nouă dovadă cum că lupul de mare, Băsescu, şi berbecul de cancelarie, Geoană, pot avea loc lejer în aceeaşi strungă. Evenimentul edificator s-a consumat în cadrul serbării câmpeneşti Sâmbra Oilor, ce are loc anual la Huta Certeze, unde cei doi politicieni nu au venit să mulgă oaia, ci să sugă nişte voturi.

Dacă domnul preşedinte de ţară Băsescu a ţinut să precizeze că vizita sa nu trebuie văzută ca una politică, domnul preşedinte de-senat Geoană n-a ezitat să afirme contrariul. Întotdeauna ăla mai micu zice adevărul.

Şi chiar dacă din cadrele difuzate la televizor nu au putut fi zărite turmele de oi albe şi negre dătătoare de brânză, carne, lapte, lână ale ciobanilor prezenţi la serbare, au putut fi zărite în schimb turmele de oi roşii, dar şi portocalii, dătătoare de procente electorale, venite în sprijinul celor doi păstori politici.

După hora guvernamentală reuşită a celor două formaţiuni politice, a venit momentul ca liderii lor să iasă la sâmbraaaa oilooor.

 

Sursa foto: Mediafax

Fratele ungur și românul fără oi. Sau "Bă, tu vrei să-mi furi calu'!"

Preşedintele Traian Băsescu a declarat sâmbătă, la finalul discuţiilor cu autorităţile din judeţele Covasna şi Harghita, că nu este de acord cu autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc şi a făcut un apel către administraţia locală „să păstreze discuţiile în limitele Constituţiei”.
„Mi-ar plăcea ca UDMR să fie un partener loial al unei discuţii despre cele două judeţe şi nu doar un profitor de voturi”, a spus Traian Băsescu. „Am o oarecare istorie în relaţia cu UDMR, cel puţin în ultimii ani, dar eu am fost oricând gata să trec peste acest lucru. Dacă au complexele cooperării şi le place să stea în alianţă, rămâne să opteze în continuare”, a completat şeful statului.
În replică, Gyorgy Frunda a declarat: „De multe lucruri am fost acuzaţi noi, ungurii, de România, în ultimii 19 ani, dar de neloialitate faţă de partenerii de guvernare sau de coaliţia în care eram, niciodată. Am fost întotdeauna parteneri loiali, am participat la eliberarea programului de guvernare şi ne-am păstrat cuvântul dat. Niciodată nu am fost profitori, ci am fost constructori”.
În ceea ce priveşte autonomia Ţinutului Secuiesc, Frunda a ţinut să facă o serie de precizări: „Autonomia locală e autonomia localităţilor, autonomia teritorială e cea ce numim ‘administraţie locală’. Autonomia teritorială nu este pe criterii etnice.”
„Dacă în România vrem să facem o autonomie reală, înseamnă că România trebuie reîmpărţită şi, în loc de 40 de judeţe prea mici şi nefuncţionale, să creăm 12-15 judeţe mari, sau districte. Preşedintele, în modificarea Constituţiei, vorbea de 9-12. Dacă accept acest lucru, trebuie să accept că vom avea o regiune în România în care comunitatea maghiară va fi numeric majoritară”, a completat acesta. (sursa: realitatea.net)

Analiză pe text:

Băselu acuză UDMR că nu este un partener loial şi că se comportă precum un profitor de voturi. Frunda răspunde că ei, ungurii (atenţie! Nu UDMR) au fost acuzaţi de România în ultimii 19 ani de multe lucruri dar nu de aşa ceva.
1. Băselu a acuzat UDMR şi nu ungurii. Faptul că Frunda se identifică cu ungurii nu înseamnă că ungurii se identifică cu UDMR. Acuzaţia lui Băselu este strict una politică şi nu etnică. Deturnarea afirmaţiilor către o temă etnică este o manipulare de doi lei care provoacă sentimentul naţionalist şi aşa inflamat în contextul social actual. Însuşi faptul că Frunda adoptă o astfel de strategie manipulatoare nu face decât să ne îndemne să credem că fie doreşte să agite spiritele interetnice, fie pur şi simplu consideră că este calea ce mai uşoară către mai multe voturi. Oricare ar fi resortul acţiunilor sale, acesta confirmă afirmaţia lui Băselu că UDMR este un profitor.
2. UDMR consideră că este un constructor şi nu un profitor. Am demonstrat mai devreme că UDMR este un profitor. Dar este UDMR un constructor? UDMR a fost alături de guvernările care s-au perindat de-a lungul timpului. A avut oare UDMR vreo iniţiativă notabilă benefică României? A susţinut oare UDMR în vreun fel eforturile României în progresul de după Revoluţie? Din păcate nu pot decât să afirm că UDMR a susţinut doar propriile interese şi pe cele ale etniei maghiare fără un interes deosebit pentru ceea ce înseamnă România. Prin urmare, putem spune că UDMR este un constructor, însă un constructor de stat în stat care nu recunoaşte unitatea României. UDMR este un partid constituit pe criterii etnice, care nu apără ci impune drepturile unei minorităţi fără a susţine politica internă şi externă a statului din care face parte. UDMR este un partid care are relaţii mai strânse cu un stat vecin (Ungaria) decât cu propriul stat. UDMR a demonstrat de nenumărate ori că nu se identifică cu România şi chiar a sabotat în câteva rânduri buna colaborare a statului român cu UE. UDMR – un constructor? Posibil. Dar în nici un caz un constructor al României.
3. Frunda afirmă că autonomia teritorială “nu este pe criterii etnice”. Îţi răspundem neaoş româneşte: Să mori tu! Da’ cum ţi-a venit ideea autonomiei? După criterii istorice, după numărul de sate, după mărimea pădurilor rămase în picioare? După ce naiba ai delimitat Ţinutul Secuiesc? Tot Frunda se contrazice în declaraţii: “trebuie să accept că vom avea o regiune în România în care comunitatea maghiară va fi numeric majoritară”. Păi să înţeleg că de fapt ăsta este criteriul. Hai bă nea Frunda… ce dracu, ne jucăm cu fofârlica?

Nu ştiu despre voi, dar mie mi se face lehamite când începe câte unul care se crede deştept să aburească în stâga şi dreapta, poate-poate îi mai pică şi lui ceva. Mă enervează genul ăsta de oameni care merg pe ideea “noi să încercăm, poate iese ceva…”. Ar fi frumos să existe în politică şi reversul medaliei. Ar fi frumos dacă populaţia ar putea da şi voturi de blam politicenilor. Doar aşa, cât să-i ţină pe tuşă câţiva ani. Oare ar mai face comentarii de căcat?

Scurtcircuitul în schema de guvernare

O nouă lovitură de teatru al absurdului pe scena politicii româneşti. La numai o zi după semnarea acordului de renaştere al FSN, cât pe ce investitul în funcţia de premier, Theodor Stolojan a anunţat că se retrage invocând asumări de răspunderi directe ale liderilor care au semnat acordul de guvernare dintre cele două părţi aflate aparent la antipozi dar şi motive care cică ţin de o favorizare a întineririi clasei politice. Vorba aia, motive se găsesc căcălău.

Sanchi, domnule Stolojan… e clar că e de la suprasarcină. Istoria se repetă. Şi precursorul d-voatră, ofiţerul Murphy, a păţit la fel. Cum s-a supraîncărcat puţin, cum nu a mai răspuns la comenzi.

Rămas descoperit, Traian Băsescu l-a desemnat imediat pe yesman-ul Boc, un roboţel dintr-o serie mai veche căruia îi trebuie învârtită mult mai des cheiţa. E de aşteptat ca PSD-ul să replice la propunerea lui Emil Boc în fruntea guvernului cu un model mai avansat de inteligenţă artificială, montat în persoana domnului Mircea Geoană.

În prag de despărţire, Traian a mai vărsat o lacrimă. Lacrima lui Ovidiu.

 

Apel către matale, Băsele

În urmă cu patru ani, marinarul Băsescu îşi arbora steagul portocaliu la Cotroceni. Vântul schimbării, ce bătea dinspre electorat şi care îi surescita şuviţa rebelă de ceva vreme, l-a călăuzit către destinaţia finală, aidoma unui personaj mitic care, aruncat de destin în gurile învolburate ale mărilor lumii, a tras la ţărm să se ancoreze în politică, pentru a ajunge în ultima parte a călătoriei sale iniţiatice, să-şi măsoare puterile în lupta împotriva caracatiţei PSD, în mlaştinile pline de monştri politici de pe malul Dâmboviţei. Şi cum îi şade bine unui erou, aventurierul Băselu a şi învins. Ce a urmat apoi, presa şi alegătorul din toate rândurile au avut grijă să puncteze.

Zile acestea însă, la patru ani după încheierea ultimului ciclu parlamentar, eroul nostru – căruia întotdeauna i-a plăcut să danseze cu pieptul dezgolit în bătaia puştii – e pe cale să ungă cu vaselină acelaşi sistem ticăloşit de care vorbea cu atâta înflăcărare acum patru ani, sistem pentru stârpirea căruia românii l-au investit prin voturile lor în funcţia de preşedinte. Nu se ştie câţi aşi mai are Băselu în mânecă, dar dacă va valida un guvern PD-L – PSD, trambulina care l-a propulsat în postura de câstigător al alegerilor prezidenţiale, trambulină care a fost armată de dorinţa majorităţii electoratului de a fi martoră la dezasamblarea sistemului ticăloşit, are şanse să se anchilozeze plină de rugină până anul viitor. Dar până una alta, ce alt saltimbanc politic ar fi în stare sa-l detroneze pe Băsescu? Păi cam nici unul deocamdată. Şi el ştie prea bine asta.

În acelaşi sens, cel al nevalidării unui guvern roşu-portocaliu, un grup de intelectuali i-au adresat lui Băsescu o scrisoare deschisă în care cer în mod expres preşedintelui să nu gireze o alianţă cu PSD-ul.

Ca un bun ascultător ce este, bănuiesc că, după ce a primit scrisoarea, deschisă pentru a doua oară de către sepepişti, şi a lăsat-o să aterizeze lin în unul din sertarele biroului din lemn de mahon, alături de scrisorile de amor ale Elenei şi de bileţelele cu mici favoruri ale unui fost bun prieten Călin, Băsescu a pus mâna pe telefon, a format numărul lui Boc şi, când piticul a răspus maşinal, a rostit răspicat: sună-l pe Mitrea şi zi-i să scoată şampania şi să-l pună pe Geoană la rece.

Update: Scrisoarea s-a dovedit a fi un fals. Mesajul ei, însă, rămâne. Şi totuşi, unde sunt intelectualii noştri?

Întâi decembrie, apoi mai vedem

Ieri a fost 1 Decembrie. Caledaristic vorbind, iarna a coborât printre noi. Andreea Esca a revenit la coafura gen Andreea Esca. Firesc. Ieri s-au împlinit 13 ani de ProTV. “Bună seara, România! Bună seara, Bucureşti!”. Bună seara. Se dă cu de stânga-n dreapta şi invers. Se numără voturile. Liderii principalelor partide politice îşi anuţă alternativ victoria. Geoană flutură intens steagul cu trei trandafiri în semn de victorie. În toiul numărătorii voturilor, din buchetul cu trei trandafiri se desprind doi şi ramâne unul. Un singur trandafir şi un singru procent avantaj. E rândul lui Boc să agite stindardul victoriei. PSD-ul e la o mustaţă, a lui Mitrea, de PD-L. Lui Tăriceanu i se fâlfâie. Băsescu înghite. Cine e pe tanc? Armata, armata română. Jubileu. Nouăzeci de ani de la Marea Unire. Nouăzeci de ani de la înfăptuirea României Mari. România Mare nu intră în graniţele Parlamentului. Vadim face apel la calm. Ceva s-a schimbat, într-adevăr. Băsescu împarte medalii şi aşteaptă rezultatul final. 1-0. Steaua a întrerupt seria de 13 meciuri fără victorie. Diavolul care l-a oprit pe aromânul Becali să trecă de pragul celor 5 la sută a fost înfrânt de devierea fortuită a unui grec. UDMR-ul îşi consolidează poziţia în Parlament. Alba Iulia este în straie de sărbătoare. Cenuşia capitală este în ceaţă.