{"id":1391,"date":"2009-01-23T12:41:00","date_gmt":"2009-01-23T10:41:00","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacioburi.ro\/2009\/01\/23\/romanul-nu-mai-vrea-sa-si-ia-plasa-cu-bani\/"},"modified":"2009-01-23T12:41:00","modified_gmt":"2009-01-23T10:41:00","slug":"romanul-nu-mai-vrea-sa-si-ia-plasa-cu-bani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacioburi.ro\/revistacioburi\/2009\/01\/romanul-nu-mai-vrea-sa-si-ia-plasa-cu-bani\/","title":{"rendered":"Rom\u00e2nul nu mai vrea s\u0103-\u015fi ia plas\u0103 cu bani"},"content":{"rendered":"<p>\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen ultima perioad\u0103 a devenit un trend mondial \u00een a fi <strong>ecologist,<\/strong> \u00een a sus\u0163ine, de cele mai multe ori doar cu moralul, programele care \u00eencurajeaz\u0103 <strong>protec\u0163ia<\/strong> <strong>mediului<\/strong>. <strong>Rom\u00e2nia<\/strong>, o \u0163ar\u0103 \u00een care consumul de orice fel atinge culmi de neimaginat, nu prea are de-a face cu mentalitatea de respect fa\u0163\u0103 de <strong>natur\u0103<\/strong>. Urma\u015fii lui Traian \u015fi ai lui Decebal, deveni\u0163i fra\u0163i cu codrul de-a lungul istoriei, \u00ee\u015fi cam bag\u0103 picioarele \u00een p\u0103m\u00e2ntul pe care calc\u0103, \u00een aerul pe care \u00eel respir\u0103 sau \u00een apa pe care o beau. L\u0103s\u00e2nd la o parte legisla\u0163ia deficitar\u0103 vis-a-vis de tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 conservarea mediului \u00eenconjur\u0103tor \u015fi a resurselor de orice fel, precum \u015fi a nerespect\u0103rii pu\u0163inelor norme existente, problema de fond este educa\u0163ia civic\u0103. Rom\u00e2nul nu este crescut \u00een spiritul respectului fa\u0163\u0103 de orice petec de verdea\u0163\u0103, fa\u0163\u0103 de faun\u0103, fa\u0163\u0103 de p\u0103tr\u0103\u0163ica \u00een care \u00ee\u015fi are s\u0103la\u015ful. \u00cen plus de asta, nicio abatere de la regul\u0103 nu este pedepsit\u0103.<br \/>\n\u00a0\u00a0 \u00cen tonul celor de mai sus, anul 2009 a adus \u00een pachetul de legi legate de mediu o nou\u0103 r\u00e2nduial\u0103. Fostul ministru <strong>Attila Korodi<\/strong> a l\u0103sat mo\u015ftenire studiul introducerii unei <strong>eco-taxe<\/strong> de 20 de bani pentru tot ce \u00eenseamn\u0103 pungi \u015fi saco\u015fe care nu sunt biodegradabile. Domnii a\u015fa-zi\u015fi speciali\u015fti de la ministerul cu pricina, au pus-o de-un brainstorming \u015fi au lansat o propunere de ordin legislativ pentru a \u00eenghi\u0163i aceast\u0103 tax\u0103. \u00cenainte de toate, eu m-am \u00eentrebat de ce taxa are valoarea de 20 de bani \u015fi nu 50 sau 5 bani. Nu exist\u0103 un proiect din care s\u0103 rezulte aceast\u0103 sum\u0103. Aceea\u015fi situa\u0163ie se reg\u0103se\u015fte \u015fi la <strong>taxa auto<\/strong>, deci lucrurile func\u0163ioneaz\u0103 l\u0103ut\u0103re\u015fte. \u00cen fine, studiind mai departe problema, normele ordinului \u015fi publicarea acestora s-au f\u0103cut pe final de an 2008, cu aplicare de la 1 ianuarie 2009, nerespect\u00e2nd termenul de 15 zile pentru contesta\u0163ii. Cine are curiozitatea s\u0103 citeasc\u0103 un pic textul publicat \u00een <strong>Monitorul Oficial<\/strong>, va constata faptul c\u0103 totul este un mare f\u00e2s. Tipic d\u00e2mbovi\u0163ean, sunt l\u0103sate porti\u0163e de evitare a oric\u0103rei legi, \u00een consecin\u0163\u0103 \u015fi \u00een acest caz se poate fenta u\u015for <strong>eco-taxa<\/strong>. Se spune c\u0103 scap\u0103 de acest bir pungile\/saco\u015fele care sunt din material textil, h\u00e2rtie sau orice alt material pentru care exist\u0103 dovada de biodegradabilitate. Nu se precizeaz\u0103 nimic despre durata de descompunere, a\u015fa cum cred c\u0103 ar fi fost normal. \u00cen plus de asta, defini\u0163ia termenului de biodegradabilitate din lege este generalist\u0103: <em>\u201edescompunerea unui component chimic organic sub ac\u0163iunea microorganismelor astfel: a)\u00een prezen\u0163a oxigenului, \u00een dioxid de carbon, ap\u0103 \u015fi s\u0103ruri minerale ale celorlalte elemente prezente \u015fi apari\u0163ia unei noi biomase sau b) \u00een absen\u0163a oxigenului, \u00een dioxid de carbon, metan, s\u0103ruri minerale \u015fi crearea unei noi biomase.\u201d. <\/em>\u00cen consecin\u0163\u0103, vechile pungi de plastic, pe care le g\u0103sim oriunde \u00een natur\u0103, nu ar trebui s\u0103 intre sub inciden\u0163a acestui text. Sunt biodegradabile, se descompun \u00een elementele precizate mai sus dar \u00een sute de ani. Aici este hiba. Dac\u0103 tot dorim o real\u0103 protec\u0163ie a naturii, ar trebui taxat\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 componenta material\u0103 a pungii, \u015fi durata de descompunere a acesteia. Ceea ce nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103.<br \/>\n\u00a0\u00a0 Partea bun\u0103 a lucrurilor este c\u0103, \u00eenainte de a se publica normele metodologice de mai sus, produc\u0103torii rom\u00e2ni de saco\u015fe au \u00eenceput s\u0103-\u015fi reorienteze privirea pentru a g\u0103si elemente ce \u00eei puteau scuti de plata <strong>eco-taxei<\/strong>. Evident, mul\u0163i \u015fi-au aruncat privirea \u00een curtea vecinilor din vest, unde, legislativ, lucrurile sunt bine puse la punct, a\u015ftept\u00e2ndu-se ca b\u0103ie\u0163ii no\u015ftrii de la mediu s\u0103 ia acela\u015fi exemplu. Solu\u0163ia g\u0103sit\u0103 a fost ad\u0103ugarea \u00een procesul de fabrica\u0163ie a unui aditiv oxo-degradabil care accelereaz\u0103 procesul de descompunere. Practic, o pung\u0103 con\u0163in\u00e2nd acest aditiv se distruge \u00een maxim doi ani, ceea ce \u00eenseamn\u0103 un mare pas de la sutele de ani care o p\u0103strau neatins\u0103. Costurile de produc\u0163ie cresc nesemnificativ, deci solu\u0163ia este una bun\u0103. Am citit p\u0103rerile unor neaviza\u0163i prin pres\u0103 care spun c\u0103 acest aditiv transform\u0103 \u00een praf saco\u015fa, polu\u00e2nd \u015fi mai tare, distrug\u00e2nd pl\u0103m\u00e2nii s\u0103r\u0103cu\u0163ului consumator rom\u00e2n. Evident, fals. Iar certificarea vine exact de la laboratoarele de testare din \u0163\u0103rile vestice, pentru c\u0103 la noi \u00een \u0163ar\u0103 nu exist\u0103 niciunul. Ceea ce, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, este bine pentru c\u0103 altfel sigur s-ar fi m\u0103sluit documentele.<br \/>\n\u00a0\u00a0 \u0162in\u00e2nd cont de cele de mai sus, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 pungile r\u0103m\u00e2n \u00een continuare netaxate, av\u00e2nd aditiv acum, la acela\u015fi pre\u0163, ceea ce ar permite retailerilor s\u0103 le distribuie gratuit \u00een continuare. Cu alte cuvinte, covorul de saco\u015fele va r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare sub picioarele noastre. Ei bine, nu. Trebuie s\u0103 apreciem faptul c\u0103 toat\u0103 lumea le vinde acum. \u00centr-adev\u0103r, sunt \u015fi c\u00e2\u015ftiguri materiale pe m\u0103sur\u0103 dar este singura solu\u0163ie de a t\u0103ia din av\u00e2ntul cump\u0103r\u0103torului de a consuma \u00een ne\u015ftire acest tip de accesoriu. Bine\u00een\u0163eles, au fost destui care \u015fi-au manifestat nemul\u0163umirea c\u0103 nu mai beneficiaz\u0103 moca de saco\u015fele, normal, dar asta este. S\u0103 se obi\u015fnuiasc\u0103. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, nimeni nu-i oblig\u0103 s\u0103 dea bani pe pungi de fiecare  dat\u0103 c\u00e2nd viziteaz\u0103 magazinele. Este suficient s\u0103-\u015fi achizi\u0163ioneze o singur\u0103 dat\u0103 una sau doua plase de rafie, pe care s\u0103 le reutilizeze dup\u0103 aceea. Plus c\u0103, le pot schimba gratuit cu unele noi atunci c\u00e2nd se uzeaz\u0103.<br \/>\n\u00a0\u00a0 Din toat\u0103 t\u0103r\u0103\u015fenia asta, produc\u0103torii rom\u00e2ni pierd un pic de ca\u015fcaval, av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 num\u0103rul de buc\u0103\u0163i produse este pe o pant\u0103 descendent\u0103. Ca s\u0103 nu mai vorbim de faptul c\u0103 exist\u0103 retaileri care prefer\u0103 importul din alte \u0163\u0103ri ale unor astfel de saco\u015fe. <strong>Carrefour<\/strong>, de exemplu (\u015fi <strong>Cora<\/strong> face acela\u015fi lucru), achizi\u0163ioneaz\u0103 din <strong>Spania <\/strong>(datele de provenien\u0163\u0103 sunt imprimate pe saco\u015f\u0103) un tip de pung\u0103 f\u0103cut\u0103 din material 100% natural, \u015fi anume din extras de tubercul de cartof. Foarte bine, numai c\u0103 aceste saco\u015fele se descompun \u00een maxim 6 luni doar \u00een instala\u0163ii de compost. \u00cen <strong>Rom\u00e2nia<\/strong> nu exist\u0103 nicio instala\u0163ie de acest fel. Ad\u00e2ncind problema, \u00een <strong>Rom\u00e2nia <\/strong>nu se practic\u0103 sortarea gunoiului \u015fi chiar dac\u0103, pe ici pe colo, mai exist\u0103 puncte de colectare selectiv\u0103 a de\u015feurilor, la destina\u0163ia final\u0103, adic\u0103 la gropile de gunoi, tot amestecte ajung. \u015ei atunci, degeaba sunt materiale ce pot fi reciclate, degeaba sunt produse din tubercul de cartof, pentru c\u0103 tot gunoi secular ajung.<br \/>\n\u00a0\u00a0 Ca s\u0103 nu mai lungim textul, ini\u0163iativa de a vinde plasele, saco\u015fele, pungile este una foarte bun\u0103. C\u00e2\u015ftiga\u0163i sunt cei care le v\u00e2nd, sup\u0103ra\u0163i sunt cei care le produc, mul\u0163umit\u0103 va fi, \u00eentr-un fel, natura. Legea este \u00een cea\u0163\u0103 dar efectul a fost unul pozitiv \u00een cele din urm\u0103. Sunt \u00eenc\u0103 multe de f\u0103cut, \u00eencep\u00e2nd de la educarea cet\u0103\u0163eanului, p\u00e2n\u0103 la colectarea \u015fi distrugerea corespunz\u0103toare a de\u015feurilor. P\u0103reri vor tot exista, contestatari privind cine c\u00e2\u015ftig\u0103 mai bine \u00een urma acestei legi vor tot ap\u0103rea, important este s\u0103 ne g\u00e2ndim un pic \u015fi la viitor. S\u0103 privim cum va ar\u0103ta lumea pe care le-o oferim urma\u015filor no\u015ftri, \u00eentreb\u00e2ndu-ne dac\u0103 noi ne-am dorim s\u0103 tr\u0103im \u00een ea. \u015ei dac\u0103 domnii guvernan\u0163i se vor hot\u0103r\u00e2 s\u0103 modifice un pic textul ordonan\u0163ei, s\u0103 fac\u0103 \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 avem un singur c\u00e2\u015ftig\u0103tor: <strong>mediul natural <\/strong>care ne \u00eenconjoar\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen ultima perioad\u0103 a devenit un trend mondial \u00een a fi ecologist, \u00een a sus\u0163ine, de cele mai multe ori doar cu moralul, programele care \u00eencurajeaz\u0103 protec\u0163ia mediului. Rom\u00e2nia, o \u0163ar\u0103 \u00een care consumul &hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[96,99],"tags":[426,491,666,902,2050,2228,2546,2746,2894,2898,3295],"class_list":["post-1391","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-frustrari-din-cartier","category-jumatatea-plina","tag-bani","tag-biodegradabil","tag-carrefour","tag-cora","tag-mediu","tag-natura","tag-plasa","tag-punga","tag-roman","tag-romania","tag-taxa"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacioburi.ro\/revistacioburi\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1391","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacioburi.ro\/revistacioburi\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacioburi.ro\/revistacioburi\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacioburi.ro\/revistacioburi\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacioburi.ro\/revistacioburi\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1391"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacioburi.ro\/revistacioburi\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1391\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacioburi.ro\/revistacioburi\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1391"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacioburi.ro\/revistacioburi\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1391"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacioburi.ro\/revistacioburi\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1391"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}