\u00cen cinstea lui Mihail, un om am\u0103r\u00e2t \u00eent\u00e2lnit \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00eentr-un parc, o persoan\u0103 cult\u0103, extraordinar\u0103, a c\u0103rei via\u0163\u0103 a fost o continu\u0103 suferin\u0163\u0103 .
\n„Lumea m\u0103 strig\u0103 \u00een multe feluri … cele mai multe jignitoare, \u00eens\u0103 nu m\u0103 mai deranjeaz\u0103,\u00a0 m-am obi\u015fnuit. Le r\u0103spund politicos c\u0103ci de ei depinde \u00eenc\u0103 o zi din via\u0163a mea pe acest p\u0103m\u00e2nt .
\nNumele meu real este Mihail , un paradox acum: un nume de sf\u00e2nt silit a fi purtat de o persoan\u0103 bolnav\u0103 \u015fi jerpelit\u0103.
\nDa, sunt un om al str\u0103zii .
\nAm 54 de ani, mul\u0163i ani buni \u015fi plini de satisfac\u0163ii \u00een general, \u00eencerc s\u0103 nu m\u0103 g\u00e2ndesc la situa\u0163ia mea \u015fi prin ce am trecut, pentru o persoan\u0103 aflat\u0103 \u00een situa\u0163ia mea conteaz\u0103 foarte mult speran\u0163a c\u0103 ceva se va schimb\u0103 pe viitor.
\nMama mi-am v\u0103zut-o doar la na\u015ftere, \u00eens\u0103 \u00eemi este imposibil s\u0103-mi amintesc m\u0103car vreo tr\u0103s\u0103tur\u0103 a fe\u0163ei ei. M-a p\u0103r\u0103sit c\u00e2nd aveam 4 zile de c\u00e2nd \u00eemi d\u0103duse via\u0163\u0103. A fugit, eram o responsabilitate prea mare pentru ea la aceea vreme, din c\u00e2te \u015ftiu avea 18 ani \u00een acel moment.
\nAm crescut \u00eentr-un orfelinat \u00eentr-un or\u0103\u015fel de munte, al\u0103turi de mul\u0163i al\u0163i copii ce\u00a0 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feau aceeasi soart\u0103. Au fost vremuri grele, \u00eens\u0103 m-au f\u0103cut puternic \u015fi cel mai important mi-au cl\u0103dit dorin\u0163a de a ajunge cineva \u00een via\u0163\u0103.
\nAm \u00eenceput s\u0103 c\u00e2nt la o chitar\u0103 primit\u0103 de ziua mea de la o familie \u00eenst\u0103rit\u0103 din ora\u015f. Eram un copil modest, \u00eens\u0103 cu un suflet mare. Lumea\u00a0 m\u0103 cuno\u015ftea \u015fi m\u0103 ajuta cum putea. Am terminat \u015fcoala general\u0103, liceul tot \u00een ora\u015f, \u00eens\u0103 la 18 ani a fost vremea s\u0103 p\u0103r\u0103sesc orfelinatul, familia de fapt , o familie cu peste 120 de copii.
\n\u00cen perioada liceului\u00a0 am avut \u015fi o forma\u0163ie, eram liderul ei, compuneam piese pe care ulterior le c\u00e2ntam al\u0103turi de 3 prieteni la c\u0103minul cultural. Era prima dovad\u0103 c\u0103 am reu\u015fit s\u0103 r\u0103zbat. M\u0103 sim\u0163eam important .
\nAm urmat\u00a0 Facultatea de Drept din Bra\u015fov, am fost al 2-lea intrat. Dup\u0103 ce am terminat , neav\u00e2nd nici un sprijin \u015fi provenind de la orfelinat, am ajuns s\u0103 lucrez \u00eentr-un combinat chimic.
\nAm cunoscut o fat\u0103, m-am \u00eendr\u0103gostit , ne-am c\u0103s\u0103torit . Am cump\u0103rat un conac boieresc, curte, livad\u0103 mare a\u015fa cum doream dintotdeauna.Totul mergea bine. Anii au trecut f\u0103r\u0103 s\u0103-mi dau seama, copiii nu am c\u0103ci so\u0163ia…
\n\u00cen anul 2000 totul s-a schimbat: so\u0163ia s-a imbolnavit, a fost depistat\u0103 cu cancer esofagian, majoritatea banilor ni s-au dus pe tratamente, bioenergeticieni, am \u00eencercat totul, \u00eens\u0103 nu am reu\u015fit nimic.
\nS-a stins din via\u0163\u0103. Greu, foarte greu, chiar \u015fi pentru mine .
\nLipsit de speran\u0163\u0103, a mai venit o furtun\u0103, casa a fost retrocedat\u0103, nu am mai avut nici puterea, nici banii s\u0103 m\u0103 lupt. Am pierdut-o relativ repede. Am ajuns pe str\u0103zi inevitabil, nedorind nimeni s\u0103-mi ofere m\u0103car un col\u0163 de perete. Am hoin\u0103rit peste tot. M-am stabilit aici \u00een Bucure\u015fti dac\u0103 se poate spune a\u015fa (r\u00e2de).
\nAm \u00eendurat multe, dar parc\u0103 anul asta este cel mai greu nu \u015ftiu de ce. Poate mi-a ajuns \u015fi mie. \u00cens\u0103 m\u0103 voi lupta p\u00e2n\u0103 la ultima suflare. Dac\u0103 este totu\u015fi s\u0103 nu reusesc sper m\u0103car s\u0103 adorm \u00eentr-o sear\u0103 de s\u0103rb\u0103toare, pe o str\u0103du\u0163\u0103 plin\u0103 de lumini\u0163e \u015fi de oameni voio\u015fi ce c\u00e2nt\u0103 colinde .
\nPoate a\u015fa mi-o pot aminti pe mama.\u201d
\nAm mai \u00eencercat \u00een dese r\u00e2nduri s\u0103-l rev\u0103d, \u00eens\u0103 nu a mai fost de g\u0103sit. Din p\u0103cate \u00een Rom\u00e2nia sunt mul\u0163i \u00een situa\u0163ia lui, nimeni nu mi\u015fc\u0103 un deget. Vreau s\u0103 cred c\u0103 \u015fi-a g\u0103sit sf\u00e2r\u015fitul a\u015fa cum \u015fi l-a dorit, plec\u00e2nd \u00eentr-un loc mai cald unde nu mai este nevoit se umileasc\u0103 pentru o bucat\u0103 de p\u00e2ine.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen cinstea lui Mihail, un om am\u0103r\u00e2t \u00eent\u00e2lnit \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00eentr-un parc, o persoan\u0103 cult\u0103, extraordinar\u0103, a c\u0103rei via\u0163\u0103 a fost o continu\u0103 suferin\u0163\u0103 . „Lumea m\u0103 strig\u0103 \u00een multe feluri … cele mai multe jignitoare, …<\/p>\n","protected":false},"author":6,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[101,103],"tags":[2092,2142,2898,3049,3156,3211],"class_list":["post-2007","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-martor-si-tartor","category-promo","tag-mihail","tag-moarte","tag-romania","tag-sfant","tag-speranta","tag-strada"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacioburi.ro\/revistacioburi\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2007","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacioburi.ro\/revistacioburi\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacioburi.ro\/revistacioburi\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacioburi.ro\/revistacioburi\/wp-json\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacioburi.ro\/revistacioburi\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2007"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacioburi.ro\/revistacioburi\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2007\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacioburi.ro\/revistacioburi\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2007"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacioburi.ro\/revistacioburi\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2007"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacioburi.ro\/revistacioburi\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2007"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}