Zgârie Nori concerteaza în Club Underworld din Bucureşti

• Eveniment subteran •

   Dormim liniştiti. Fără vise. Somn odihnitor pentru următoarea zi de muncă. Suntem liberi. Avem de ales. Maşina cu 5 uşi sau 3? Costum maro sau negru? Apartament în sud sau în est? Concediu la greci sau la bulgari? Suntem liberi. Avem de ales. Nu există cuvinte. Nu există muzică. Nu există oameni. Există toate la un loc. Intenţia de a visa în sus dar nu vertical. Visăm după blocuri.      

   Trupa Zgârie Nori vă invită la concertul de sâmbătă, 19 Iunie 2010, începând cu ora 20:30, în Club Underworld din Bucureşti (Str. Colţei nr. 48).

   Trupa Zgârie Nori a debutat ca proiect underground în anul 2007. Alături de Yawn şi Eugen Iustin (voce), formula actuală îi reuneşte pe Alex Todoran (bas), Andreea Aur (flaut), Andrei Sapera (clape), Bogdan “Bozzo” Iliescu (tobe), Cristi Gavrilă (chitară electrică), Sabina Aur (vioara) şi Cristina Păun (backing vocals). Pe site-ul trupei, în secţiunea Media, dar şi pe Forum şi Facebook pot fi vizionate, ascultate şi descărcate videoclipul piesei Visul tău dar şi piesele înregistrate LIVE în cadrul celei de-a doua participări la “Sala de Repetitii” – Radio3net “Florian Pittis”.

 

Zgarie Nori in Underworld

Elephant. Pub&Live Music în centrul vechi al Bucureştiului

• Ce se mai aude, Promo •

   Un loc nou în Centrul Vechi al Bucureştiului, Elephant Pub&Live Music vă invită în data de 17 Iunie la deschiderea oficială a clubului unde, alături de atmosfera clasică de pub, veţi putea descoperi şi un nou loc de concerte live în mijlocul Capitalei, în strada Gabroveni, numărul 16. În prima săptămână vor cânta Trupa Veche, EMIL, Chester şi El-Negro.

   Noul apărut în Centrul Vechi al Bucureştiului, Elephant Pub&Live Music este o destinaţie cu suflu nou, al cărei spaţiu este împărţit în două zone: pub şi terasă la parterul clădirii, şi zona de club, la subsolul clădirii – spaţiu destinat concertelor live, conferinţelor, evenimentelor speciale. Deschiderea noului club este anunţată printr-o serie de concerte cu trupe româneşti. Asfel, în data de 17 Iunie, Trupa Veche deschide seria de evenimente live. Cu un show bine pus la punct, rememorând melodiile celebre deja, Trupa Veche promite un performance live de mare succes.

   Seria concertelor va fi continuată de două trupe româneşti de punck-rock – E.M.I.L. şi Chester în data de 18 Iunie 2010. Chester este o trupă tânăra de emo-pop-punk din Bucureşti, care a concertat şi cu ocazia evenimentului 1MaiMare, stârnind o reacţie pozitivă din partea publicului din Vama Veche. În aceeaşi seară, alături de ei va susţine un show live de excepţie E.M.I.L., care împlineşte anul acesta 10 ani de existenţă, “10 ani de abuzuri, excese şi imoralităţi”, aşa cum declară membrii trupei. Zece ani, trei albume, câteva videoclipuri, un film documentar, nenumărate concerte şi vreo 5000 de beri reci mai târziu, E.M.I.L.-ii sunt pregătiţi pentru o seară excepţională alături de publicul din noul Elephant Pub&Live Music.

   În data de 19 Iunie, trupa El-Negro îşi promoveaza cel mai recent album al lor, Antipanica, material care reprezintă un concept pe care trupa îl propune ca un manifest sonor, alternativă şi semnal de alarmă pentru o societate din ce în ce mai încrâncenată, şablonată şi dominată de artificial, panică, efect de turmă şi ură.

   Vă aşteptăm, aşadar, la Elephant Pub&Live Music începand de joi, 17 Iunie, pentru trei nopţi de muzică live şi atmosferă de party, în strada Gabroveni numărul 16, pentru a descoperi împreună un loc în care nu numai că vă veţi simţi confortabil, dar veţi experimenta împreună cu noi o nouă dimensiune a muzicii live de bună calitate.

 

elephant_afis lansare

O vizită la Dirty Harry’s Irish Pub

• Cârciuma din drum, Promo •

   Gata, a început vânzoleala. Cum au apărut primele raze de soare mai pătimaşe, dorinţele de colindat prin parc şi apoi pe la birt s-au înmulţit. Cum parc în timpul serviciului nu se poate (mă rog, pentru oamenii decenţi), rămâne doar cârciuma de după muncă. Sau cârciuma din drum.

   Am nimerit într-una din zilele trecute la Dirty Harry’s Irish Pub, aflat undeva pe strada Franceză, în centrul vechi şi ponosit al Bucureştiului. Localul este (re)deschis de curând şi arată, evident, ca nou-nouţ. Şi chiar aşa miroase. Dispus pe trei nivele, etaj, parter şi subsol, destul de spaţios şi bine aerisit. Partea de sus este un pic mai mică decât cea de jos şi decorată mai spre cârciumă irlandeză, că doar tot românul o arde prin irish-pub-uri acum. Subsolul, tip arcadă, spaţios şi el, arată mai către o combinaţie de medieval, irish şi câte un strop de românesc. Mobilierul este din lemn, pereţii sunt jumătate patinaţi, jumătate cu decor cărămidă şi lambriuri, purtând din loc în loc tablouri cu papagli şi bere. Atmosfera, în general, caldă şi ospitalieră, luminată decent. Fapt pe care mi l-au arătat şi don’şoarele care serveau pe acolo. La etaj nu am mai ajuns…

 

1

   Că veni vorba de servit, păi să consumăm ceva. Bere, vin, cocktail-uri, mâncare. Şi nota la final. Dar ce putem avea pe notă? Un Tuborg draught, de exemplu, la 6 lei, de amăgeală căci Carlsberg-ul la 0.33 l este 9 lei. Pentru doamne, domnişoare şi Cătălin Botezatu găsim Coca-Cola la 7 lei/250 ml sau un cocktail nonalcoolic la 12 lei. Meniul conţine şi salate, supe sau minuturi pentru beţivii rafinaţi care nu se pot manifesta fără să arunce unul sau două boluri alimentare pe gât.

 

2

   Dirty Harry’s Irish Pub este ok de vizitat, chiar dacă preţurile sunt un pic peste medie. Muzica pare în regulă (noi am fost atacaţi cu ceva U2) şi am înţeles că în week-end-uri se bagă ceva muzică live iar în cursul săptămânii, la un moment dat, clienţii poa’ să ragă în microfon în sistem karaoke. Se fumează,  nu există wirelless iar toaletele sunt numai bune de folosit. Aşteptăm cu nerăbdare terasa. All right, boy!

 

3

Spectacol de Ziua Irlandei, ediţia a III-a, Bucureşti – Centrul Istoric (Şelari)

• Eveniment subteran •

  După succesul primelor ediţii din 2008 şi 2009, pe data de 17 Martie 2010, un nou spectacol în aer liber de Ziua Irlandei, St. Patrick’s Day, va avea loc în Bucureşti, de data asta în centrul istoric al oraşului (zona Şelari-Franceză). Schimbarea locaţiei a fost necesară din cauza lucrărilor de reabilitare ce au loc în zona fântânii din Piaţa Universităţii, locaţie deja cu tradiţie.

  Ca şi anul trecut, cu ocazia acestui spectacol scena va fi împodobită cu multe baloane în tricolorul Irlandez: verde, alb şi portocaliu. Pe parcursul după-amiezii, publicul va putea să se fotografieze cu spiriduşii care vor anima piaţa, iar cei interesaţi se vor putea bucura de câte un trifoi sau tricolor pictat pe obraz. Începând cu orele 17, scena special amenajată va găzdui spectacole ale dansatorilor Irish Way, grupul Shannon va susţine un recital live de muzică tradiţională irlandeză iar după doi ani de absenţă trupa Blackbeers va reveni cu un show de rock-celtic. Pe parcursul serii vor avea loc şi diferite concursuri cu premii.

  Evenimentul este sprijinit de Guinness în calitate de sponsor principal, Unirea Shopping Center şi magazinul Irish Green.

  Evenimentul este organizat de Asociaţia Culturală Româno-Irlandeză .  

 

  Ziua Naţională a Irlandei, St. Patrick’s’ Day,’ este sărbătorită anual în întreaga lume în data de 17 Martie. În marile oraşe ale lumii (New York, San Francisco, Dublin, Londra, Sydney, Tokyo, etc.) au loc parade fastuoase pe bulevardele principale, urmate de concerte în aer liber şi în bine cunoscutele pub-uri.

 

StPat's2010Poster

Mike Godoroja&Blue Spirit în Hard Rock Cafe

• Eveniment subteran •

Luni, 26 Octombrie, de la ora 20.30, Mike Godoroja&Blue Spirit vor susține o reprezentație de excepție în Hard Rock Cafe.

Așa cum spune comunicatul de presă, „va fi o seară de neuitat! O chemare către blues-ul de natura arhaică, îmbinându-se estetic la nivelul relației artistice dintre cei doi cunoscuți artiști, Mike Godoroja și Dan Mircea Cipariu, la care se vor adăuga intervențiile unor artiști extrem de speciali: Analia Selis și Ansamblul Trei Parale. Stări de conflict sau bună înțelegere, momente de improvizație la limita bunului ghid artistic care este autoironia sau instant composing, iată doar câteva repere ale unui show pe care îl anticipăm ca fiind de neuitat.”. Tot din comunicatul de presă, aflăm câteva repere ale celor trei invitați speciali prezenți în seara de 26 Octombrie:

Dan Mircea Cipariu (poet)

-membru al Uniunii Scriitorilor din România, președintele secției POEZIE–Asociația Scriitorilor București, câștigător al unor premii importate în poezie, autor al volumului de poeme Tsunami, primind premiul Asociației Scriitoriilor din București, în anul 2006. A inițiat și organizat în Iulie 2009 prima ediție a Maratonului de
Poezie și Jazz.

Analia Selis (Argentina)

-Analia Selis este o tânără de 27 ani, originară din Argentina. Absolventă a Facultății de Arte Muzicale din San Miguel, Argentina, Analia are un trecut muzical impresionant, atât în ceea ce privește performanțele obținute (diploma în educația muzicală și diploma pentru perfomanțe vocale), cât și în ceea ce privește reușitele artistice. Inspirația sa pentru compunerea pieselor provine din cultura și
tradițiile Argentinei, din situația social-politică a țării sale.
Ansamblul Trei Parale (Muzică Tradițională Românească)

-Grupează tineri orășeni atrași de muzicile vechi specifice spațiului carpatic, alăturând muzicilor tradiționale românești și pe cele ale altor etnii ce trăiesc aici (evrei, maghiari, țigani). Principalul rol în concepția și direcționarea activității formației îl are Florin Iordan (fluiere, cobză), etnomuzicolog la Muzeul Țăranului Român.

Persona revine în Bucureşti

• Eveniment subteran •

   Trupa timişoreană Persona revine pe scena underground din Bucureşti, în această toamnă, începând cu 22 Octombrie.  Seria de concerte va conţine trei apariţii, după următorul program:

 

22 Octombrie în club Control

23 Octombrie în club The Silver Curch (în deschiderea trupei Byron)

24 Octombrie în Lăptăria lui Enache

 

Despre trupa Persona puteţi (re)citi interviul de aici.  Noi o să revenim cu detalii după concerte.

 

Vaya con Dios, Señora

• Martor şi tartor, Promo •

Toamna mohorâtă ce se încăpăţâna să îşi facă simţită prezenţa nu a venit cu mâna goală şi i-a readus cu ea, marţea trecută, de data aceasta în capitală, pe belgienii de la Vaya Con Dios. Contextul m-a regăsit şezând regulamentar pe unul din scaunele Sălii Palatului, chiar în intervalul desfăşurării concertului, printre cele câteva mii de spectatori prezenţi la eveniment. Lume multă, de toate vârstele, dominată de reprezentantele sexului frumos, atmosfera premergătoare concertului ducându-te cu gândul mai degrabă la o seară de teatru.

Sala, plină ochi, nu a fost nevoie să îndure linişte mai mult de un sfert de oră peste ora de începere anunţată oficial. Pianul, contrabasul, bateria îşi aşteptau cuminţi stăpânii. Curând, luminile s-au stins iar aceştia au intrat pe scenă luându-le în primire. La puţin timp, a apărut şi vedeta serii, Dani Klein, în aplauzele timide ale publicului. O doamnă bine, elegantă, extrem de jovială. Reprezentaţia a început lin, pe ritmuri de jazz şi a menţinut în mare măsură aceeaşi linie până la final, chiar dacă pe durata show-ului de aproape o oră şi jumătatea s-au lăsat auzite şi acorduri de blues sau chiar pop. Până şi orchestraţia hiturilor ce i-au făcut celebrii au fost puse pe ritmuri de jazz şi de blues, fiind presărate cu momente în care fiecare din cei şase instrumentişti îşi demonstrau măiestria în ale instrumentului. Peste toate, vocea inconfundabilă a artistei care a sunat impecabil. La fel ca şi toate celelalte instrumente. Sonorizare a fost la mare înălţime. Acustica sălii, asemenea.

Repertoriul a fost unul variat şi adaptat după cum spuneam şi mai sus la condiţiile unui concert de jazz. Au fost de la piese cunoscute precum What’s a Woman sau Puerto Rico până la preluări ale unor melodii africane, ţigăneşti sau chiar a săniei noastre cu zurgălăi.

Finalul mi-a reamintit ce înseamnă o formaţie care se lasă într-adevăr bisată. Reveniţi pe scenă după minute bune în care publicul se îneca în aplauze, vedetele serii au mai interpretat încă două piese, ultima dintre ele, Nah Neh Nah (melodie pe care chindăriţa din spatele meu a invocat-o de la începutul reprezentaţiei), ridicând întreaga sala în picioare. Am plecat plăcut surprins de prestaţia doamnei dar şi a colegilor săi de scenă.