Campanie uzuală de îndobitocire

• Editorial, Politica e un pornostar •

Doamnelor, domnilor, târfelor din politică, stimat popor, iată că am intrat în acea perioadă a istoriei unui neam când se asfaltează şoselele, se măresc salariile la bugetari, se plătesc pensiile şi se consumă cei mai mulţi scuipaţi pe canalele media. Ca să nu mai menţionăm copacii tăiaţi aiurea pentru confecţionarea de fluturaşi, pliante, programe, invitaţii şi alte bălării mizere ale oricărei campanii electorale…Aşadar, înainte de a vă decide cui daţi votul dumneavoastră, pentru un trai superior celui prezent – normal – vă invităm la o fină analiză a celor 10 (ZECE) candidaţi la funcţia de preşedinte al României (sau a celor zece Românii mai mici), după vorbă, după port.

În ordine alfabetică, dăm cuvântul celor care îşi doresc cu ardoare votul fiecărui român verde:

Antonescu Crin. Popor român, este momentul să dăm un cartonaş roşu preşedintelui jucător, aşa cum spune şi PR-ista mea. Care este tânără, deşteaptă, aşa cum îmi închipui eu poporul. Plus că, nu-i aşa, promovez tinerii, nu ca bolşevicii ăia care se gândesc numai la pensionari. Nu vă supăraţi, alianţa cu ei este de conjunctură, să putem scăpa ţara de mafioţii portocalii. Fiţi deştepţi şi daţi-mi votul. Am relaţii, o să ieftinesc benzina, o să uşurez leasing-urile pentru maşini (şi aici am relaţii). A, şi să nu uit: o să renovez sediul de la universitate, că arată deplorabil. Şi nu e de bun simţ să-l las aşa.

Băsescu Traian: Măi copii, mă mateloţi credincioşi, cine este cel mai bun preşedinte pe care l-a avut România în ultimii douăzeci de ani, cu cele mai mari realizări? Cine este, mă, cel care a dat libertate presei, după ce găo…nemernicii de psd-işti au cenzurat tot? Mă rog, acum sunt pramatiile alea de moguli dar vă promit! Cine e,  mă, spuneţi?…Că vreau să-l aflu şi eu, hă, hă, hă! Daţi-mi votul şi scap eu ţara de ei. Scap ţara de ticăloşi, de ţigani împuţiţi şi de găozari! E o formă de stil, nu vă speriaţi. Şi dacă chiar nu vă placei de pitic, scap ţara şi de el, mă. Aşa cum bucureştenii mi-au dat consiliul, aşa vă cer şi vouă să-mi daţi voturile. Urmaţi autobuzele, dreptatea adică, şi puneţi ştampila pe mine. Hai noroc şi sănătate, aşa să ne-ajute ăl de sus!

Becali Gigi. Băi, George îmi spune mie, nu Gigi. Eu sunt arhanghelul trimis de Dumnezeu să lumineze ţara şi s-o cureţe de buruienile şi hahalerele care au stricat şi au furat tot! Bă, o să vedeţi voi puşcăriile pline când războnicul, adică eu, o să ridice sabia deasupra capului şi o să apăr neamul meu cel românesc! Nici nu e nevoie să mă votaţi că Dumnezeu o să mă ocrotească şi o să mă scoată preşedinte, bă! Hai, luaţi de aici Hai, pac, pac, adunaţi hârtiile astea de 50 şi să trimiteţi pe glob poza cu buletinul şi ştampila!

Cernea Remus. Ştiţi ceva? Eu am 35 de ani şi nu îmi doresc să mă apuce pensia pe aici, prin România. Jos politicienilor, hoţilor, sus tinerii intelectuali. Puneţi mână şi citiţi, învăţaţi ceva, veniţi cu o iniţiativă civică, sădiţi un copac şi daţi-mi un vot. Poate aşa rămân aici şi vă ajut. Hai, no-rock!

Geoană Mircea. Dragii mei, a sosit momentul să dăm ţării ce-i al ţării şi celor de drept să le dăm dreptul. Jos cu nemernicii care au ţinut pensionarii în mizerie şi tinerii fără cultură. E timpul să revină domnul Iliescu, ăăă, să revină PSD-ul în frunte poporului oropsit, să nu uităm că Năstase a fost cel mai bun prim-ministru, să luăm de la bogaţi şi să dăm la săraci, să dăm la toţi locuri de muncă, să îi trecem pe toţi clasa, să fim egali toţi. Mă rog, voi acolo, noi aici…Drag popor, votaţi-mă! E timpul să uităm mineriadele!

Hunor Kelemen. Junius 27 en a Syovetsegi Kepviselok Tanacsa ugy dontott hogy en kepviseljem a magyarsagot a november 22-i allamelnok-valasztason. El fogom mondani, hogy az 1989-ben keydodott atmeneti idoszak ert. Masfajta politikara, egyenes beszdre, vilagos jovokepre van szuksegunk. Votaţime, mă!

Ovidiu Iane. Daţi-mi votul pentru că îl merit. Votaţi ecologist pentru că natura este ultima noastră şansă! Ne vom reîntoarce la  natură, la verde, la aer curat. Promit că inundaţiile nu vor mai fi la fel, voi promova viaţa la cort, în natură, în parcuri, cu surse de energie ecologică, cu mâncare ecologică, cu animale ecologice. Pardon, animalele sunt ecologice, mă rog cele din politica de acum sunt toxice, deci trebuie să scăpăm de ele, deci votaţi-mă. Fiţi ecologici! Să respiraţi bine!

Eduard Manole. Eu sunt convins că forţele oculte care domină de multă vreme România vor fi distruse. Eu deţin secretul dar trebuie să mă ajutaţi. Adică să mă votaţi, noo? Nu vă pot spune mai multe acum pentru că vieţile voastre ar fi în pericol şi apoi oricum va trebui să vă ucid. Nu mai bine mă votaţi, să ne fie tuturor mai uşor?

Oprescu Sorin. Băi, canaliile astea, după ce că mi-au furat maşinile, mi-au furat spitalul, au furat tot, canaliile astea, mai au şi tupeul ordinar să mă oprească să câştig alegerile. Păi, ei nu au văzut că la primărie nu a mers? Ce popor deştept! Şi o să vedeţi voi că nu am glumit cu autostrada aia suspendată dar a fost o strategie bine pusă la punct, trebuie să câştig şi prezidenţialele ca să pot face ceva. Aşa, doar primar, sunt legat de mâini şi de picioare şi păcat, dom’le, de poporul ăsta care suferă, dom’le. Păi e plin de hoţi, dom’le, de aia candidez! Măcar să fim toţi la un loc. Hai, votaţi-mă, fiţi curajoşi! Ne înţelegem noi cumva cu plicul ăla…

Tudor Corneliu Vadim. Domnule, canaliile astea m-au trecut iar ultimul! Ei au impresia că aşa îmi vor închide gura! Este nevoie de mai mult decât morfină, domnilor, să mă opriţi în a vă demasca mizeriile. Popor român, plâng de fiecare dată când candidez…Plâng pentru că Dumnezeu vă orbeşte şi nu alegeţi justiţiarul care poate să dea jos mafia şi să oprească pârjolul naţional. Domnule, o să construiesc puşcării şi îi bag pe toţi acolo! Nu pricepeţi odată că nu sunt nebun şi că eu sunt speranţa neamului? Domnule doctor, mă puteţi da jos acum, vă rog…?

Pe 22 Noiembrie se votează. La revedere, Terra!

Asul din mânecă şi rahatul din pantaloni

• Politica e un pornostar, Promo •

După cum se ştie şi se pregăteşte deja, la sfârşitul anului, poporul va fi chemat la vot pentru a-şi alege conducătorul. Dacă în urmă cu aproape cinci ani, la ultimele alegeri prezidenţiale, electoratul era în fierbere, arzând de nerăbdare să penalizeze prin vot o dinastie PDS, sub Adrian Năstase, ce ar fi urmat să se instaleze şi mai confortabil sub următorul mandat, anul acesta marea parte a electoratului s-a lămurit cum e cu schimbarea.

Acum cinci ani, se spunea că nimeni nu i-ar fi putut ţine piept lui Traian Băsescu, cu atât mai puţin într-o confruntare directă. Nici un alt lider politic nu întrunea trăsăturile liderului D.A. de atunci: carismatic, ferm, capabil de lacrimi, om de viaţă care le-a încercat pe toate cele lumeşti, Băsescu părea mâna de fier de care România ar fi avut nevoie în acel moment.

Între timp, cum e şi normal după atingerea punctului maxim, popularitatea primului marinar al ţării a început să scadă. După ziarişti răpiţi şi recuperaţi din Irak, ghionturi susţinute cu prim-ministru, aroganţe diplomatice, jocuri de-a demisia, ţigănci împuţite, şi colac peste pupăză, chiar validarea coaliţiei cu exponenţii sistemului ticăloşit mult blamat, putem spune că preşedintele jucător şi-a cam tras de unul singur preşul de sub scaunul prezidenţial.

În urmă cu cinci ani, pe vremea când încă mai urmăream cu real interes activitatea politică aflată la restrişte (cum mulţi ne-a încumetat să credem), mi-am spus, ca simplu fapt divers căria nu i-am putut da curs în euforia marii dar false victorii, că dacă există un politician capabil să îi ţină piept lui Băsescu, acesta nu poate fi decât veche cunoştinţă a preşedintelui din cursa pentru primăria capitalei, Sorin Oprescu. La momentul respectiv, doar aroganţa doctorului mi se părea impasibilă în faţa tirului cu gloanţe oarbe susţinut de robinhudul Băsescu, împotriva aşa-zisului sistem ticăloşit. Căci, după părerea mea, deşi cei doi sunt două personalităţi distincte pe scena politică românească, sunt construiţi parcă din acelaşi aluat.

Timpul a trecut şi iată cum, acum, în prejma alegerilor, actualul primar al capitalei, Sorin Oprescu, declară că ia în calcul foarte serios candidatura sa la Cotroceni şi o spune ca şi cum ar fi fost nevoit să-şi accepte sorocul. După ce a stat (sau mai bine zis a fost ţinut) cuminte în umbra catargelor ignoranţei ale unor lideri desedişti precum Vanghelie, a venit şi rândul doctorului să încalece şi mai bine pe val. Ca prim candidat „independent” din partea PSD ajuns la cârma Primăriei Bucureştiului, noul distrugător de mituri Sorin Oprescu pare exact asul din mânecă de care rechinii pesedişti au nevoie pentru a-l arunca în cursa electorală împotriva încă aparent indecisului Băsescu.

Nu ştiu dacă l-a întrebat cineva pe Mircea Geoană, actualul candidat din partea PDS la preşedenţie, de această posibilă mutare. Eu personal înclin să cred că dacă va exista un candidat din partea PDS la preşedenţie, acesta va fi Sorin Oprescu. Astfel, ce n-a făcut pentru capitală timp de un an, va avea posibilitatea să nu facă pentru întreaga ţară, următorii cinci ani.

Buy me with a coffee

• Politica e un pornostar •

Astăzi dimineaţă, când mă lansasem ca tractorul sovietic, grăbit să ajungă în câmpul muncii, mi-am pierdut demarajul chiar în prima intersecţie, unde o mulţime de oameni costumaţi în galben îşi dădau silinţa să semene încredere printre pietoni, împărţind zâmbete false şi pliante cu promisiuni electorale la pachet.

Ce mi-a atras atenţia a fost faptul că cerşetorii de voturi distribuiau în regim de pomană electorală cafea fierbinte. De ce tocmai cafea? Cred că deja baieţii au dat-o cu mesaje mai subtile. Dacă vor să inducă teme, care au circulat deja acum patru ani, în genul România, terezeşte-te!, nu mai ţine. La ce personaje ameninţă scena politică momentan e nevoie de multe minţi adormite să dea cu ştampila. Păi nu era mai fairplay din partea lor dacă întreaga acţiune de stimulare a conştiinţelor civice adormite s-ar fi desfăşurat pe fundalul piesei Buy me with a coffee a celor de la Urma? Dar nu, normal că nu s-a întâmplat aşa. A devenit deja un gest reflex ca politicienii să facă tot posibilul să-şi piardă urma, nu să o propună pentru audiţii în intersecţii.

Râdem, glumim, dar sunt şanse mari ca gruparea PNL-istă să părăsească incinta. Nu mă interesează cum îsi gestionează ei resursele interne de cafea, dar ar fi mult mai indicat pentru ei să îşi facă din timp rezerve şi cu alt tip de întăritoare. Asta dacă încă mai vor să-şi ţină săgeata de pe siglă erectă.