După propunerile de reorganizare administrativă a Capitalei şi a României, PDL vizează şi modernizarea Bătrânului Continent

Inerţia reformelor Guvernului Boc face ca măsurile de modernizare să depăşească graniţele ţării. După iniţiativa de a reorganiza administrativ-teritorial Capitala şi România,  PDL îşi propune să scoată şi Bătrânul Continent din desuetudine şi să-i dea acestuia un look mult mai potrivit pentru vremurile noastre.

Revista Cioburi a intrat în posesia unei schiţe color edificatoare în acest sens, căzută se pare din blocul de desen al primului ministru Emil Boc după una din desele vizite făcute de acesta la Cotroceni.

Pedeliştii au talente

Să faci politică într-o perioadă de criză şi în plină reformă nu-i deloc uşor. Trebuie să dai din coate, să ţii pasul, să faci tot posibilul să nu îţi ieşi din ritm pentru că altfel susţinătorii te taxează. Mobilitatea de pe scena politică este la fel de importată. Trebuie să simţi nevoile cetăţeanului şi să ştii când să te întorci spre stânga şi când să te întorci spre dreapta. Dacă mai adopţi şi o atitudine de dur, succesul este garantat. Abia atunci poţi să spui că eşti un politician jos pălăria lui Michael Jackson.

Consilierul PDL Edmond Tălmăcean a înţeles acest lucru şi l-a pus în practică.

În final, fără nicio legătură, dăm legătura domnului Gibon care dă legătura domnului Pelican.

Reforma statului capră

Există voci din corul optimiştilor care afirmă pe tonuri înalte cum că tăierea macaroanei bugetarilor este o primă măsură a vastului şi atât de necesarului program de reformare a statului pe care PDL-ul s-a angajat de atâţia ani să îl implementeze. De ce a fost oare nevoie să se ajungă cu cuţitul la os ca asemenea măsuri să se pună în practică? Răspunsul vine scurt şi la obiect: ei au vrut dar nu au fost lăsaţi să o facă.

Deunăzi, la aproape şase luni de la încheierea alegerilor prezidenţiale, după îndelungi analize ale experţilor cabinetului Boc, s-a stabilit că a sosit timpul. Doar coincidenţa a făcut ca momentul de maximă responsabilitate să se suprapună cu vizita reprezentanţilor FMI.

Să fi avut pretenţia ca aceste măsuri să se fi luat în plină campanie electorală ar fi fost total nerealist. Orice cetăţean cu un dram de lucididate e conştient de acest lucru. Cât despre demararea aşa-zisei reforme a statului în ca şi inexistenta perioadă de coexistenţă guvernamentală a PDL-ului cu mult huliţii pesedişti închegată la finele lui 2008, nici nu se pune problema. Cum să ai mână liberă când ai comunişti drept parteneri de guvernare!? Să nu ne mai aducem aminte de cei patru ani irosiţi de neascultătorul Tăriceanu. Patru ani?! Vă daţi seama câte lucruri bune s-ar fi putut face în patru ani de un guvern marca Boc?

Şi în plus, situaţia economică precară a României nu s-a acutizat doar pe fondul crizei mondiale sau a slabei gestionări a situaţiei. Există mult mai multe cauze, mult mai multe nuanţate care au făcut ca până şi bine-intenţionaţii oameni ai preşedintelui să nu poată preîntâmpina acest impas economic. Aici nu trebuie uitată nici contribuţia Guvernului Năstase în timpul căruia s-a furat în haită ca în codru. Să ne aducem aminte şi de Ion Iliescu şi incursiunile minerilor cu trenul, pe bani publici, la Bucureşti. Păi dacă domnul Băsescu ar fi fost ministrul Transporturilor în acea perioadă tulbure (nu că n-ar fi fost) şi-ar fi ştiut el ce vremuri îl aşteaptă în cel de-al doilea mandat, n-ar fi cerut el să se taie bilet dus-întors fiecărui justiţiar subteran în parte ca să pună banii la buget? De vină e şi Ceauşescu cu împrumuturile lui care au dus ţara în sărăcie. De vină sunt ruşii că nu ne-au înapoiat tezaurul. Să nu mai vorbim de influenţa nefastă a trioului Horea, Cloşca şi Crişan care au băgat zâzanie între ţărani. La fel şi turcii care ne-au secătuit vistieria cu fiecare dintre tributurile exagerate pe care le pretindeau. Nu trebuie să omitem nici influenţa nefasta pe care au avut-o triburile migratoare, în special pecenegii, asupra situaţiei economiei actuale a României, triburi care rulau galbeni neimpozabili şi distrăgeau oamenii de la muncă tot foindu-se prin ţinut.

Aşadar, dacă cineva afirmă că aceste măsuri drastice s-au luat într-un context economic la care s-a ajuns cu precădere din cauza guvernării PDL, înseamnă că acelui cineva chiar îi scapă the big picture-ul.

EBA+PD-L egal LOVE(le)

-Alo!

-Bă, îmbrăcarea!

-Ah…Da, acum, să trăiţi!

-Hai, bă, că apari la televiziune într-o oră.

-Păi, cum?

-Bă, Boc, comentezi? Vine Elena, bă!

-Cum, nu e cu Cocoş?

-Bă, Boc, bă…Iar eşti la apă! Ha, ha, ha! Ce glume am…Elena mea, bă!

-Păi, nu înţeleg, nu-i şi a dvs.?

-Boc, dormi??

-Aaa, aia mică..Pardon, fiica dvs., mă scuzaţi…Da, da, o primim.

-Ha, ha, ha, auzi..Pai, nu aşa ne fu vorba? Nu tu o primeşti, bă, Boc. Partidul o primeşte. Hai, scoală!

-Da, acum…

-V-a făcut, bă. Vezi, când vine pe scări, să râzi..Ştii tu, cum râzi, aşa, ca prostu’. Şi s-o pupi. Da’ să fi bărbierit, c-o zgârii.

-Da, normal. Tot timpul sunt bărbierit la tv.

-Hai, bă, lasă vrăjeala…Vezi să nu întârzii.

-Nu, acum plec. Da’ de la ce televiziuni vin? Cu cine aţi vorbit?

-Hai, bă, că nu e treaba ta. Cu Vântu am vorbit, cu cine oi vrea?

-Da, normal, hi, hi…

-Şi vezi, când îi dai foaia de adeziune, să-i dai şi Parkerul ăla de ţi l-am dat eu când am plecat, să semneze. Şi să nu o întrebi multe, că-i obosită săraca. Ştii tu, campania…

-Da, şefu, normal. Dacă vreţi, îmi puteţi spune ce întrebări să întreb…

-Bă, da’ varză eşti, hă, hă. Ea o să te întrebe prima, bă, Boc. Şi tu trebuie să zici da.

-Pot să-i spun „bine ai revenit acasă”?

-Da, bă, Boc, poţi. Că oricum n-a plecat niciodată. Hai, vezi cum te prezinţi. Ce mişto fac iar de prostănac, hă, hă!

-Da, hi, hi..

-Boc!

-Da…

-Bă, să nu faci circ! Că anul ăsta am nevoie de linişte. Hai, că te aşteaptă lumea. Sunt cu ochii cruciş pe tine! Ha, ha, ce jocuri de cuvinte fac, bă, Boc..

-Da, să trăiţi. Am plecat.

-Pa, bă.

Ca de obicei, se întâmplă circ, bufoni, vrăjeală. Unt rânced pe pâine mucegăită. Încă o dată, mi-am întărit convingerea de a nu vota. Este o formă de atitudine, până la urmă. Ce are, nu e bună?

Marea cu sarea

   PNL va depune astăzi o moţiune de cenzură, şi anume „Marea păcăleală PDL-PSD”, a anunţat Varujan Vosganian. Ideea de bază este neconcordanţa dintre realitate şi programul propus de guvernul actual. Soluţia este, evident, demiterea cabinetului Boc.

   Oare următoarele moţiuni cum se vor numi? „Marea vrăjeală din ultimii douăzeci de ani”? Sau „Marea ţeapă din ultimii două mii de ani?”