Prima TV, Inamicul Statului degeaba

• Brusturi media, Promo •

Ce poate fi mai frumos decât să-ţi petreci sâmbăta seara lâncezind în pat cu ochii beliţi la televizor  în timp ce un grup de petrecăreţi nocturni sfidează frigul şi nervii locatarilor cu răcnetele duhnind a băutură şi a mici, acompaniaţi fiind de o aceeaşi manea play-ată obsesiv la maximum? Răspunsul ar putea veni simplu şi natural şi ar cuprinde o paletă largă de posibilităţi. Ai putea, de exemplu, să alegi să mergi într-o excursie de-o noapte în jurul lunii, să flirtezi cu Angelina Jolie sub privirile pline de gelozie ale lui Brad Pitt sau, mai economic, ai putea să petreci o seară de neuitat dormind ca un porc.

Dar cum sâmbăta trecută am suferit de o acută lipsă de inspiraţie, m-am încăpăţânat să dau curs primei variante de  petrecere a timpului liber, alegând aşadar film la TV cu garnitură de manea de casetofon de maşină. Un film vechiuţ – nici prea-prea, nici foarte-foarte – cu un Will Smith în unul din rolurile lui bune şi un acelaşi Gene Hackman pe care îl ştim încă dinainte să-i pună beţe în aripi lui Superman. Numele său Enemy of the State sau cum ar spune românul Inamicul Statului. Postul emitent Prima TV. Îi ştiţi… Ăia cu We love to entertain you.

Nu o singură dată mi-am propus să nu-mi mai pierd timpul cu tot soiul de secvenţe de film ce fragmentează calupurile de publicitate. Tolerant din fire atunci când lenea mă pune la grea încercare, am cedat şi în cazul ăsta.

Pe durata celor trei ore de difuzare a filmului, film care durează efectiv vreo două ore şi-un pic, cred că Huidu a apărut pe mai multe ori decât orice personaj secundar al producţiei americane. Cum se mai înteţea puţin acţiunea, hop şi Huidu cu bebeluşele în promo-ul care preceda calupul de publicitate. Cum  erai pe cale să mai descoperi ceva ce intuiseşi de la bun început în baza clişeelor hollywoodiene, acelaşi Huidu & CO avea grijă să intervină şi să îţi reamintească faptul că rolul echipei Prima TV este să te entertain-uiască.

Iar pauzele de publicitate, scurte nene! Aveai timp berechet să te duci la bucătărie să-ţi încălzeşti un ardei umplut, să aştepţi să se şi răcească, să îl devorezi în linişte,  să fumezi o ţigară, să dai eventual şi o tură pe la budă, pentru ca atunci când te întorceai la TV să mai ai lejer câteva minute la dispoziţie pentru a mai da o raită cu telecomanda printre canale. Şi când în sfârşit filmul era reluat din punctul în care fusese întrerupt, parcă şi lui Will Smith îi mai crescuse puţin barba de la atâta aşteptare.

Da, ştiu. Exagerez. Nu-i crescuse chiar barba doar că parcă îşi mai pierdea puţin din tonus. În fond, cine m-a pus să mă uit la un film pe o televiziune comercială? În situaţii ca aceasta cred că cei de la ProTV mor de invidie. Numai pe la ei pauzele de publicitate îl făceau parcă până şi pe Frodo să uite care ochiu’ lu’ Sauron îi mai e misiunea.

Ce mă intrigă pe mine nu sunt reclamele vârâte în toiul filmului în momentele pline de suspans. Că doar din publicitatea la ore de vârf le sare şi lor banu’ gros. Ci faptul că atunci când apuci şi tu să pătrunzi oarecum acţiunea filmului, îţi apare unul şi-ţi spune: Îţi place? Foarte bine că îţi place. Asta era şi ideea, pe principiul Vasile, trezeşte-te să-ţi iei somniferu’.

În fine, hai că deja m-am enervat. Cred c-o să iau o pauză să mă uit la Prima TV. Am înţeles că ăia se lăudau că ştiu să te distreze.

Ştirile Minesweeper

• Frustrări din cartier, Promo •

Nu ştiu despre voi cum vă gestionaţi ieşirile internautice, dar pe mine unul mă apucă toate spumele atunci când pătrund în universul gazetelor on-line. Şi-am să vă spun şi de ce. Accesezi şi tu ca tot omul măcinat de o curiozitate masochistă un site de ştiri, să afli ce se mai petrece cu ţărişoara asta minunată sau cu la fel de minunaţii oameni ce o alcătuiesc şi nici n-ai ajuns bine în spaţiul ei virtual pentru a fi supus tirului de reclame, vârâte în ochi, dacă se poate şi prin cur, prin tehnici care mai de care mai ingenioase.

S-au dus nene vremurile când reclamele stăteau cuminţi în spaţiul lor din colţul ecranelor şi ieşeau în faţă doar atunci când erau solicitate discret cu o bătaie de mouse pe umăr. Acum, navigarea în cadrul tipurilor ăstora de site-uri de ştiri a devenit un adevărat joc de strategie. Adică s-a ajuns să faci slalom cu mouse-ul printre titluri, atent să nu deranjezi vreo reclamă care să-ţi sară în faţa ochilor şi apoi  se ia după tine pe tot ecranul. Şi dacă nu te apucă de mouse şi nu-ţi mai dă drumul până nu ieşi din pagină, atunci, odată deranjate, îşi desfăşoară corpul bidimensional pe tot ecranul, lăsându-te ca tâmpul căutând butonul de Close, care se află exact acolo unde nici nu te-ai fi gândit că este. Sau dai click pe titlul unui articol, nerăbdător să intri în măruntaiele lui, când eşti redirecţionat pentru ţânşpe secunde pe o altă pagină, fiind pus în situaţia de a te holba iritat la nu ştiu ce reclamă, desigur, cu posibilitatea de a te întoarce mult mai repede spre pagina dorită, doar printr-un singur click. Da’ ce facem aici băi nene? Risipă de clickuri? Sau dai play pe un filmuleţ să vezi cum a violat-o pe nenorocită şi la momentul culminant, imaginile derulânde sunt întrerupte de un spot publicitar cu cremuţe pentru fete cuminţi, pentru ca mai apoi acţiunea de-a dreptul şocantă să continue. Dacă mai ai nenorocul să dai şi peste o reclamă audio care-şi stârneşte sunetele exact atunci când savurezi o melodie în căşti, chiar că ajungi să capeţi o adevărată aversiune faţă de produsul astfel băgat pe gât prin ochi şi urechi.

Se zice că reclama e sufletul comerţului. Ei bine, după ce am enumerat toate, le-aş zice eu, bube de mai sus, pot afirma cu mâinile obosite de atâta scărpinat virtual că reclama online este o adevărată urticarie. De ce? Simplu. Pentru că te irită la maximum şi iese exact pe unde nu te aştepţi.

Spui OTV, spui Zero Televiziune

• Brusturi media, Video •

Mai nou, la OTV specialitatile casei, sau mai degraba ale garsonierei, se intind pe felia de cascaval a soricelului grizonat. Este si vorba si sunt si reclame despre proaspat aparutele si deja disparute produse Del. Sa vedem daca vor reusi sa mai potoleasca din foamea de senzational si de audienta ale lui Danut.

Pentru cei care nu obisnuiesc sa isi impodobeasca ecranul tv-ului cu dungile multicolore purtatoare de stiri senzationale ale DanDiaconescuInDirect TV-ului, sau pentru cei care obisnuiesc dar au scapat transpiratele reclamele, sau pur si simplu pentru cei care nu au elucidat inca misterul disparitiei produselor Del am referit trei din cele trei episoade edificatoare:

 

 

 

 

 

Mascatul pofticios si gospodina din Giurgiu:

Clarvazatorul in ceata:

Luati de la gura in preajma alegerilor: