Analiza Doctorului Pildă #7

   Românii sunt un popor încărcat de probleme din cele mai felurite, de la pensii mici până la penisuri late. Unele din ele nu le rezolvă nimeni, indeferent câte ture de stadion ar face Bănel Nicoliţă, altele, însă, sunt lămurite de diverşi specialişti în psihologie, sexologie, astrologie, terapie de orice fel, ufologie etc., colaboratori ai diverselor publicaţii cu priză mare la creierul neted al cititorilor.

   Libertatea, de exemplu, oferă zilnic celor năpăstuiţi o rubrică unde aceştia îşi pot expune  problemele sexuale specialistului de serviciu. De obicei, specialistul este reprezentat fie de vreo târfă locală (neapărat actriţă porno, de parcă dacă a supt nu ştiu câte p#li în faţa camerei sau şi-a tencuit mecla cu litri de spermă de-a lungul carierei înseamnă că ştie toate chestiunile legate de sex), fie vreun doctor cu treizeci de specializări la activ. Revenind la gigeii cu probleme sexuale, astăzi, un anume B.G. din Bucureşti (cu siguranţă nu există în realitate, cât de idiot să fii să scrii la ziar despre disfuncţiile sexuale?) are o problemă cu aţa de la puţulică. Doamna Monica Călugăru (specialistul de serviciu, cum spuneam) îi dă repede cu sfatul peste nas, precizând la final, ca orice doctor care se respectă, să facă neapărat sex protejat, indiferent de situaţie (asta mi-aduce aminte de o situaţie reală, la un doctor adevărat, unde pacientul a venit plângându-se de amorţeala mâinii stângi iar finalul consultului l-a surprins pe doctor cu testicolele pacientului în palmă; voi dezvolta subiectul cu altă ocazie).

   Specialistul de serviciu al Revistei Cioburi, celebrul Doctor Pildă, a ţinut neapărat să lămurească un alt cititor al rubricii din Libertatea, rămas cu problema în eter. După cum puteţi observa din poza de mai jos (sau chiar pe articolul original), un tânăr xxx se află în aceeaşi situaţie, cu funia deasupra capului, respectiv cu aţa neruptă.  Pentru că explicaţia psiho-sexologului Monica Călugăru nu a fost îndeajuns de clară, Doctorul Pildă a considerat necesar să-şi ajute colegul de breaslă şi să salveze un suflet „timid dar activ sexual”. Aşadar, îi dăm cuvântul domnului doctor:

 

„Stimate cititor cu aţa neruptă, am rămas profund mişcat de problema dumitale şi, ca un susţinător al jurământului lui Hipocrate dar şi al principiilor lui Bachus, am considerat că trebuie să primeşti o explicaţie pertinentă. Am înţeles că laba a devenit dureroasă pentru tine iar în momentele de alint cu propria-ţi p#lă te simţi, practic, cu mâinile legate. Oricum ai interpreta, tot aţa e de vină. Am remarcat că eşti activ sexual, ceea ce e bine, însă recomand cu tărie ca aceasta activitate să fie practicată cu o persoană lângă tine (femeie, în mod normal) dar, chiar şi aşa, nu mâna ta trebuie să fie în jurul p#lii ci pupăza partenerei. Poţi încerca simpaticul joc „Şi pupăza zvrrrrr în p#zda jupânesei!” însă doar dacă prietena ta vine cu o prietenă de-a ei. Nu am înţeles o chestiune: „mă masturbez des numai frecând penisul şi atât…”. Păi, recomand cu tărie să te masturbezi doar frecând penisul şi atât. Când eram şi eu tânăr, am încercat diverse metode de a mă masturba, plictisit de a freca menta în acelaşi mod, ca să zic aşa. Crede-mă, e bine să rămâi un clasic. Eu am încercat şi „bălăcitul spaghetei în apă pe aragaz”, „trasul clopotelor la sfoara cu smotocei de crăpau mâţele jucându-se cu ea”, „să facem salată a la russe fără mixer dar cu degetele în priză” (asta îmi trezeşte amintiri plăcute), „vânturatul murăturilor în afara butoiului” sau „consumaţi crema de faţă a mamei folosind un prosop şi o erecţie” dar tot frecatul în dulcele stil clasic rămâne prima opţiune.

Aşadar, ca să nu deviem de la problema ta, cel mai bine este să-ţi cumperi o lamă, să-ţi tai prepuţul, să freci apoi cocoşelul până se încheagă sângele şi se cauterizează rana iar apoi vei vedea că o să scapi de ambele probleme: şi de meteahna masturbării, şi de aţa care nu lasă taurul să iasă în arenă.”.

 

unu

O tură şi-un sex în natură

Autorităţile din nord-vestul Angliei au hotărât tăierea a 6000 de copaci, motivând că această măsură va atrage după sine reducerea numărului de cupluri care preferau acea zonă împădurită pentru a face sex.  (Libertatea)

Probabil că, în urma acestei măsuri, se aşteaptă ca în perimetru să-şi mai facă apariţia doar cuplurile care preferă sexul neprotejat.

Cum să-ţi oftici aproapele

Zilele trecute, un vasluian de 45 de ani şi-a tăiat penisul pentru a oftica femeile care îl doreau doar pentru sex. Mare curvar la viaţa lui, după cum însuşi mărturiseşte, bărbatul a ales s-o rupă cu prietenul său din pantaloni din pură răzbunare, mare lui satisfacţie fiind să vadă faţa femeilor care nu vor mai putea beneficia de serviciile lui sexuale. Cuprinse de re-muşcări, femeile din viaţa nefericitului vor avea cu siguranţă o refelaţie şi-şi vor da seama cât de mult au greşit faţă de el.

Acum că creanga de care atârna mărul discordiei a fost tăiată, ne aşteptăm ca întâlnirile amoroase ale vasluianului să se desfăşoare într-un cu totul alt registru. Cel mai probabil, golul lăsat de despărţirea cu membrul său fluşturatic va fi umplut de manifestările laturii sale romantice, de acum încolo bărbatul putând recita în linişte partenerei poeziile de dragoste, fără a fi bruiat de microfoniile din pantaloni.

Odată creat precedentul, mâine-poimâine vom auzi că un puşti şi-a tăiat degetele de la mâini pentru a-şi oftica profesorul de pian, că nu ştiu ce tânără speranţă a fotbalului intern şi-a tăiat piciorul pentru a-i oftica pe coechipierii atacanţi care îl acuzau de egoism, că un fermier şi-a tăiat mâinile la gater pentru a-şi oftica păsările care obişnuiau să-i ciugulească grăunţele din palmă, pe motiv că nu se mai ouă sau, ca să rămânem în temă, o prostituată şi-a cusut intrările pentru a oftica clienţii.

Sursa: agendadeiasi.ro

Scurtă scenetă sub „s” şi „ş”. Subiect: sex

Şase seara. Sâmbătă. Sediul societăţii Scorbura SA. Şeful studiază ştatele.  Sictirită, secretara sprijină scaunul. Sunt singuri, sastisiţi şi se simpatizează.
Secretara şopteşte suav.
– Şefuuu’, socotiţi?
Simandicos, şeful suceşte sprânceana.
– Să spunem…
– Şi sumele suie sau stagnează?
– Suie, sistematic.  Salariaţi sifilitici…
– Sunteţi suuuper-supărăcios, şefu’. Ş-aşa sexy…
– S-o spui şi soacră-mii.
– Sigur, sigur…
– Sictir!
Şeful se supără. Secretara surâde şiret şerpuindu-şi sandala. Subit, stinge sursa, scoate sacoul şi slăbeşte sutienul. Şeful stă surprins şi savurează-n semiîntuneric scena. Şase secunde şi siluetele se suprapun. Secretara stă sub şef, şeful sub secretară. Se succed. Sunete sufocate survolează spaţiul singuratic scufundat-n semiîntuneric. Şi… S-a sfârşit.
Şeful se scoală, se-mbracă şi şopteşte satisfăcut.
– S-o ştergem, şi se strecurară silenţios spre scări.

De la sărbătoare de import la cearceafuri umede

   Încă puţin şi masculii mamiferelor bipede şi consumatoare de planetă se vor buluci să-şi golească plasticele din buzunare pentru a pune mâna sau puţa pe ceva cald şi umed.  Desigur, mă refer la sărbătoarea plină de romantism şi importată de cel mai retard popor din zonă, Sfântul Valentin. Sărbătoarea, nu poporul…

   Vor fi câteva zile pline de inimioare, ursuleţi, căţeluşi băloşaţi din pluş, prăjiturele, cântece siropoase, mozoleală, futaiuri roz, florărese rânjind a visterie mai plină ca de obicei şi, nu în ultimul rând, super-oferte. O să avem ochii, urechile, nasurile şi găurile curului împuiate cu promoţii, reclame deosebite şi accesorii gen „fă-ţi perechea fericită!”. Fascinant! Păi, fute-o, mă, fute-o! Să-i crape retina sub parietal. Pe ea, adică perechea. Desigur, pentru un individ imun la virusul romanţios, chestiunile legate de drăgăleală şi nevoia de atenţie sufletească sporită (şi, atenţie, doar în această zi a anului!) par nişte mizerii care pot fi rezolvate cu un flacon de Domestos.

   Pe lângă lenjerii simandicoase, perniţe, bombonele, băuturi fine (ei bine, da!), excursii în ţinuturi unde hormoneala este la rang de artă sau floricele care mai de care mai colorate, iată că duduile se pot bucura şi de alte minunate cadouri. De exemplu, o păsărică plângea că ar fi inuman şi devastator ca vrăbioiul să-i aducă în dar un aparat de fitness, cu această ocazie minunată. Mesajul bănuit că ar ieşi pe marginile ciocului de vrăbioi ar fi unul clar: ”Te-ai îngrăşat! Pe bune, eşti grasă, nu-mi încapi în ochi… Pune piciorul pe banda asta, lasă că o reglez eu, lasă mă, n-auzi şi bagă mare! La mulţi ani, balenuţa mea…”. Aşa o fi. Da’ băiatul măcar ar fi un sincer. Şi i-ar prinde bine o căţeleală de calitate.

   Un alt comentariu acid a fost la adresa unui set drăguţ de bagaje. Păi, nu, nu e vorba că darul îi oferă femeii şansa unei călătorii, că poate pe undeva se ascunde şi vreun bilet în Haiti (pardon, Bora-Bora, mă iertaţi)… Nu, mesajul este printre rânduri şi, din nou, este unul clar: „Ieşi tu pe uşa aia, bagă-ţi în poşete şi valize toate căcaturile astea cu care mi-ai îngropat camera şi închide-o pe dinafară! Nu, te duci doar tu, eu o să-ţi trimit restul de boarfe prin poştă!”. Paranoia naşte răutăţi, evident, şi omoară doza de romantism din domni. Şi atunci, rămân florile, bomboanele şi ursuleţii de pluş. Mai ieftin, mai comod, mai de efect.

   Eu, de Sfântul Valentin (?), îmi doresc să fac sex. Glumesc, îmi doresc asta în fiecare zi. Şi ar trebui să cumpăr flori şi bomboane pentru asta?

De sub papucul femeii la coada iepei

Un caz ieşit din dosarele grădinii zoologice, oricare ar fi ea, prezintă fapta unui humanoid din satul Conţeşti care şi-a scăpat cocoşelul pe sub coada unei iepe, după care a trimis-o în lumea cabalinelor drepte, înfigându-i trei ţepuşe în păsăroi. O ştire de prime-time, cu siguranţă, şi nu numai la ora cinci…

Departamentul de cercetări-investigaţii-citit astre al revistei cultural-artistice Libertatea a format cu repeziciune o echipă de teren care să scoată adevărul la lumină, dom’le! Distinşii jurnalişti au aflat că individul mai profitase în trecut de o altă febleţe a sa ierbivoră, respectiv o capră, arâtându-i şi acesteia smotocelul pe la potârniche. Nimic suspect, în cele din urmă. E clar că omul depăşise barierele clasice ale umanităţii şi atinsese un nivel de educaţie sexuală din alte sfere. Ciudat este faptul că omul schimbase fluide şi cu o femelă din specia lui, care i-a devenit soţie la un moment dat şi care l-a pricopsit şi cu un pui de om. Doamnă care a declarat reporterilor că a divorţat din cauza înclinaţiei artistice a domnului către alcool. Că în rest era foarte de treabă şi-şi făcea datoria de bărbat. La fel cum ar fi putut declara şi capra, şi iapa.

Adevăratul adevăr al divorţului cred că este altul. O fi aflat omul cum o cheamă pe nevastă-sa şi i-a dat cu flit: Rubiniţa URSU. Păi, ce, să zică jivinele din curte că e homosexual??

Pas grăbit spre legalitate

În ultima vreme, preşedintele României, Traian Băsescu, este un om politic extrem de ocupat. Alegerile prezidenţiale se apropie cu paşi repezi şi împiedicaţi iar contextul electoral actual este cu totul altul comparativ cu cel de acum cinci ani. Pentru câştigarea celui de-al doilea mandat, va fi mult de muncă. Dar între o baie de mulţime, un şpriţ de vară şi o apariţie televizată, preşedintele ţării îşi face vreme să-şi pună semnătura şi pe câte un raport întocmit de o comisie prezidenţială. Aşa se face că ultimul raport pe care şi-a lăsat semnătura, respectiv cel care printre multe altele aducea în discuţie şi legalizarea prostituţiei şi dezincriminarea consumului de droguri, a ridicat mai toată opinia publică cu curul în sus. Ce i-o fi trebuit comisiei să arunce la înaintare chestiuni aşa sensibile tocmai acum, înainte de alegeri, numai nenea Băse şi ai lui ştiu. Restul, facem calcule şi ne dăm cu presupusul.

La auzul că autorităţile au de gând să-i facă celei mai vechi meserii din lume carte de muncă, parcă nu s-au afişat aşa de mulţi contestatari. În afară de reprezentanţii Bisericii care condamnă vehement această iniţiativă şi alţi câţiva pioşi care n-au învăţat că orice alunecare în păcat, inclusiv preacurvia, se tratează cu succes prin rugăciune şi post, să mai fie cercul select ca nevestelor care nu şi-au înşelat niciodată bărbaţii şi cerul oval al bărbaţilor care afirmă că nu şi-ar înşela niciodată femeia.

Eh, dar când s-a auzit de dezincriminarea consumului de droguri, lumea parcă a luat foc. Până s-a încercat a se lămuri ce presupune de fapt această măsură, marea majoritatea a consumatorului de media a înţeles că Băsescu vrea să legalizeze drogurile cu totul, nene. De fapt, la ce altceva să te aştepţi într-o societate în care dependentul de droguri este departe de a fi perceput ca o victimă?…

Concluzionând, asemenea iniţiative sunt mai mult decât salutare. Dar încă o dată… De ce a fost nevoie ca această problemă să fie pusă pe tapet tocmai acum? Să fie oare o măsură de precauţie pe care şi-o ia preşedintele en titre Băsescu, în situaţia în care va pierde alegerile şi va intra în sevraj în lipsa puterii? Sau pentru a putea slobozi o muie regulamentară, în studio, în cazul în care va afla că le-a câştigat iarăşi?

Distrageri de toamnă

Preşedintele Băsescu, prin gura unei comisiei prezidenţiale, ne propune zilele acestea un nou episod din facerea traiului bun, chipurile, aruncând maselor ideea unei ţări cu „sex comercial” în legalitate şi permisivitatea licită a consumului de droguri. Într-o ţară normală, aceste lucruri ar avea o altă cale de urmat dar într-o Românie unde lumea încă nu ştie să arunce gunoiul la coş, chestiunile amintite mai devreme sunt plusate mult prea mult, chiar dacă scopul lor este unul, să-i spunem, de a repara.

Şi, când tocmai începeau disputele la televiziuni pe această temă, iată că aterizează una şi mai tare: codul bunelor practici. Producătorii români de alimente, aliaţi împotriva marilor lanţuri de magazine, îşi freacă mâinile de bucurie văzând cum taxele percepute de retaileri se vor evapora prin literă de lege iar termenele de plată vor fi egalizate în jos. Comercianţii proprietari de hyper/super/megamarket-uri se milogesc de nea Băse pentru ca acesta să nu promulge legea cu pricina iar liderii asociaţiilor de producători încep să o ardă prin studiourile de ştiri, bătându-se în piept că să vezi tu acum ieftiniri şi trai mai bun pentru consumator. În fine, un subiect care va fi dezbătut mai în detaliu de Revista Cioburi, cât de curând.

Una peste alta, şi primul subiect, şi al doilea, vin într-un moment când campania electorală bate la uşă. Turma trebuie să vadă mişcare în front şi asta i se oferă. Traian cel Mare a început să apese mai tare pedala de acceleraţie, împărţind lumii subiecte de dezbătut, diferite de măgăriile reale. Şi nu este singurul care o face. Capitalul de imagine, ca finalitate a acestor demersuri, va apărea cu siguranţă (gândiţi-vă doar la declaraţiile „patriotice” ale şefului statului, făcute săptămâna trecută, ghici pe cine ţinteau…). Distragerea atenţiei este o metodă practicată de actorii scenei politice româneşti iar la un popor ca al nostru, efectele sunt garantate.  Cazuri de corupţie, anchete, Ridzi, Udrea, Năstase? Aiurea… Da’ noi cu cine votăm?