Astăzi dimineaţă, când mă lansasem ca tractorul sovietic, grăbit să ajungă în câmpul muncii, mi-am pierdut demarajul chiar în prima intersecţie, unde o mulţime Minocin de oameni costumaţi în galben îşi dădau silinţa să semene încredere printre pietoni, împărţind zâmbete false şi pliante cu promisiuni electorale la pachet.

Ce mi-a atras atenţia a fost faptul că cerşetorii de voturi distribuiau în regim de pomană electorală cafea fierbinte. De ce tocmai cafea? Cred că deja baieţii au dat-o cu mesaje mai subtile. Dacă vor să inducă teme, care au circulat deja acum patru ani, în genul România, terezeşte-te!, nu mai ţine. La ce personaje ameninţă scena politică momentan e nevoie de multe minţi adormite să dea cu ştampila. Păi nu era mai fairplay din partea lor dacă întreaga acţiune de stimulare a conştiinţelor civice adormite s-ar fi desfăşurat pe fundalul piesei Buy me with a coffee a celor de la Urma? Dar nu, normal că nu s-a întâmplat aşa. A devenit deja un gest reflex ca politicienii să facă tot posibilul să-şi piardă urma, nu să o propună pentru audiţii în intersecţii.

Râdem, glumim, dar sunt şanse mari ca gruparea PNL-istă să părăsească incinta. Nu mă interesează cum îsi gestionează ei resursele interne de cafea, dar ar fi mult mai indicat pentru ei să îşi facă din timp rezerve şi cu alt tip de întăritoare. Asta dacă încă mai vor să-şi ţină săgeata de pe siglă erectă.