Un picnic de neuitat

    Am primit pe e-mail fotografiile alăturate (mulţumesc, Lelia !). Personal, mi-e scârbă de personajul Ion Iliescu şi aş fi vrut ca în momentul apăsării combinaţiei shift+delete pentru eliminarea mesajului electronic menţionat anterior să fi dispărut, miraculos, şi nea Nelu. Mă rog, fiecare cu dorinţele sale.
   Vă invit, deci, să urmăriţi aceste imagini, gândindu-vă la evenimentele din Decembrie 1989, mineriade, guvernarea PDSR şi actuala coaliţie de la putere, PSD+PC+PD-L. Cu Iliescu dând lecţii de tot felul, inclusiv de moralitate şi democraţie. Mă duc să vomit.
 

Comments

  1. Panai

    Pai … Nea’ Nelu’? Scrieti de gaze, de Putin, de Kiev ca asta face „rating”, Videanu, ce mama darcului o sa facem toata iarna, ne incalzim la blog?

  2. Bila

    Dom’le, nu cred că trebuie să ne impacientăm. Prindem primăvara lejer. Rezerva de păcură şi de antracit e suficientă. Totul e să nu o ardem aiurea.
    De fapt, dacă stau bine să mă gândesc,la tine la blog nu prea au ars caloriferele… 😀 Al dreacului să fii Panaiule!

  3. @Bila: mai devreme erai ca ingrijorat ca te-a prins zapada in p…apuci la munca si iti era frica sa nu te uzi la ciorapei.

    Acum ai ajuns acasa si ti-ai pus sconcsii la uscat pe caloriferul caldut?

    Acum cativa ani umbla o vorba cu emogratul in Congo. Ar fi o idee buna…macar acolo e cald….

Lasă un răspuns