După stilul muls al lui Alecsandri

Pe-un picior de plai
De mii de parai,
Se cobor vânjos
Răgind odios,
Trei turme de miei
Cu trei ciobănei:
Unu-i conformat,
Unu-ndatorat,
Altu-i rupt de beat.

Iar cel ‘datorat
Cu cel rupt de beat,
Mi se complotară
La o crâşmă-n seară
Ca să ni-l omoare
P-ăla a lui Soare,
Că-i mai tinerel
Şi mai prost de fel,
C-are bunuri mii,
N-are datorii,
C-are cai şi vite,
Oi neprihănite.

Dară Mioriţă
Oaie cu nojiţă,
Stă şi ascultă
Şi se întristă.

-Mioriţă Nae
Ce se-ntâmplă, oaie?
Că de-o săptămână
Stai cu berea-n mână.
Nu-i ţuica curată?
Ori iarba-i tratată?

-Şefu’, cum s-o perii
Ca să nu te sperii.
Şefu’, cum s-o dau
Să n-o spun pe şleau…
Să-l chemăm cu rost
Pe şeful de post.
Să-l chemăm cu minte
Pe popa părinte.
C-ăia doi gherţoi
De umblă cu noi,
Vor ca să ţi-o pună
Azi în clar de lună.
Vor ca să te ardă
‘n ochi cu o bardă.

-Mioriţă Nae
Simt că mi se-ndoaie.
Să mă-mpotrivesc
E prea bărbătesc.
Să o iau din loc
N-aduce noroc.

De o fi să mor
Tu să le dai lor
Cheia la tractor;
Să le dai din tindă
Banii de sub grindă;
Să le dai în mână
Cheile la stână.
Să le spui curat
Că eu’s împăcat
Nu mi’s supărat.

-Bace, bace
Ia dă-te încoace,
Să-ţi spun cum a fost…
‘te-n mă-ta că eşti prost!

Dacă nu te ţine
Lasă tu pe mine…

Dulău Azor,
Adu un topor!
Ţapule, nu sta!
Fi-ţi-ar barba ta,
Behăie-adunarea!
Oile, voi valea
Că v-apucă jalea.
Alecu, berbece
Ia vezi cine trece;
Stai colea sub pom
Şi behăie-a om.

Şi-aşa Mioriţă
Şmecher de uliţă,
Mi i-a aşteptat
După înserat.
Şi când mi i-a prins
Mi i-a şi întins.
Şi-a lucrat curat
Nimeni n-a aflat.
Oile şi mieii,
Caprele, viţeii,
Boii şi cu vacile,
Toate dobitoacele
Au păstrat tăcerea
Pân’ le-a fost tăierea.

Iar ciobanul, prostul
Tot îşi cată rostul.
Nu s-a însurat
Cu nimeni din sat.
Mândra lui crăiasă
A fugit de-acasă.
Măicuţa bătrână
L-a uitat la stână.

Şi cum nu muri
Cu alegorii,
Lumea l-a uitat.
Iar el conformat,
Şade pe dormeză
’n-plină antiteză.

S-a  făcut de oaie
Că n-a avut coaie

Update: Bonus OCS