Analiza Doctorului Pildă #6

februarie 25, 2010 • Aberația de intelect, Promo • ghidushie

Bine nu v-am regăsit la un nou răspuns plin de poveţe, încărcat cu mai mult patos decât un adolescent prins între 15 milf-uri, al maestrului în arta amorului, doctorul Pildă. Avem în faţă o durere lăuntrică a unei domnişoare, pe numele ei Stănica Aoleu, din oraşul Oradea.

” Dragă domnule doctor Pildă, storcătorul relelor pe acest pământ, nu mai suport să trăiesc în condiţiile date. Din pricina polipilor mei am avut parte toată viaţa de uşi închise şi miştouri ieftine. Am învăţat să nu mai pun la suflet, polipii devenind o parte din mine, ca un al treilea braţ să spunem.Nu am nici bani de operaţie. De curând însă s-a întâmplat o nefăcută care mi-a pus capac, deşi aveam deja două capace în nas. Eu mă iubesc cu Jenel, sau mai bine spus m-am iubit cu el, căci de curând a fost arestat la frontieră încercând să bage în ţară nişte pachete de făină de nu ştiu unde. A primit 15 ani de închisoare. Eu îl aştept că ştiţi cum e, timpul trece repede. Când mă duceam cu mâncare mai făceam şi noi prostioare ca orice tinerei că deh, acolo la bulău te saturi de atâtea puţe. Acum, el mi-a cerut să i-o sug. Eu n-am prea vrut că mai erau şi alţi deţinuţi p-acolo, dar el m-a convins că e bine pentru mine, pentru ten, că mă întinereşte, plus că ceilaţi dorm, vrăjeli de doi lei numai să mi-o bage în gură. Am pus botul normal căci îl iubesc. Am început eu aşa mai suav, m-am mai înecat, am mai grohăit puţin, iar la un moment dat am leşinat că nu mai puteam respira, având şi gura înfundată. Când m-am trezit erau vreo doi prieteni de-ai lui călare pe mine, mă porcăiau peste tot. Ceilalţi râdeau împreună cu paznicii. Mă simt o femeie uşoară şi nopţile mă cuprind coşmaruri cu penisuri ucigaşe care vin să mă asfixieze. Ce să mă fac domnule doctor?”

Domnişoară, răspunsul meu este unul pe cât de simplu, pe atât de util. Trebuie să vă scoateţi polipii de urgenţă pentru a salva omenirea. Sexul oral este o necesitate a globului pământesc şi a populaţiei. Pe semne că experţii care şi-au dat cu părerea vis-a-vis de încălzirea globală n-au luat în calcul existenţa dumneavoastră. Tu, domnişoară, eşti de vină! Muia se pierde pe drum între ochi şi gură, adevărul fiind undeva la mijloc. Fiind înfundată obligaţi persoanele de pe Terra la un trai din ce în ce mai dificil. Repede luaţi un cleşte de cuie, dacă nu aveţi merg şi nişte unghii mai lungi, şi scoateţi diavolul din trup. Chiar dacă vă doare, insistaţi. Smulgeţi, smulgeţi. Sângele apărut ulterior pe moacă reprezintă râul fericirii umane. Trageţi cu poftă, chiar dacă rămâneţi cu nasul în mână. În acest caz veţi deveni cunoscută drept o rudă apropiată a unui celebru cântăreţ, fapt care va duce la o viaţă liberă şi liniştită.

Horoscopul săptămânii 22-28 februarie 2010

februarie 24, 2010 • Câte-n lună și stele verzi, Promo • ghidushie

A trecut şi Valerică, ne lovim de mirificul Dragobete, ne vom umili în faţa doamnelor de Mărţişor şi Ziua Fumeii. Vremea călduroasă ne-a lovit feţele de dâmbi, râzând tacit în faţa unei răceli premeditate. Jean Horoscopizdul s-a antrenat câteva zile în munţi, alături de budişti consacraţi în arta paranormalului. Astrele s-au descrăcit în faţa acestuia prevestind fapte mari pentru zodiile nefericite.

Berbec. Se va simţi o oarecare tensiune în relaţia de cuplu. Motivul este unul simplu: mâncărimile. Iubita nu vă mai iartă de data aceasta, nu vă mai crede pe cuvânt. Este şi normal în contextul în care de 2 luni de zile îi daţi în cap singur când vă mănâncă, şi vă mănâncă …

Taur. Cornutele depresive vor adopta o legătură strânsă cu ceilalţi posesori de fudulii. Această poate fi denumită sinucidere în grup. Sătui de mugitul anost şi de către un respect obligat, afişat la serviciu alături de muncitorii de plantaţie, vor încerca, cu două monede de 1 ban pe ochi, să treacă râul purificării către eter. Din păcate să ştiţi că nu am auzit pe nimeni să se asfixieze în fosa septică.

Gemeni. Ăştia, ca de obicei, o freacă. Au dus lenea la rang mondial, perfecţionând-o în fiecare zi. Miercuri se iveşte ocazia să dea din cur pe o muzică ciudată. N-o vor face, vor băga în schimb malţ la maţ, agale şi duios precum bătrânii satului loviţi de ţuică prematur.

Rac. Cracii se vor lovi de interviuri. Aşa le numesc eu, interviuri, momentele în care eşti săltat de către poliţie şi obligat să numeri câte beţe de chibrit încap într-o celulă comunistă. Aproape toţi din această zodie sunt agramaţi şi dislexici, aşa că se vor înţelege de minune în timpul procesului verbal cu veritabilul posesor de şapcă şi bulan.

Leu. Pepeloaica, în speranţa că va primi şi ea de Dragobete o halcă de carne proaspătă, îngurgitată inghinal, va apela la farmecul ei minunat. Se va înţoli cu dresuri rupte animalic sub fese şi un sutien cu o putere nebănuită de a face dintr-o ţâţă fleoşcăită subiect de monolog în baia băieţilor. Va primi o recompensă cu vârf, fiind violată de către şase boschetari cu negi în scara blocului.

Fecioara. Pe cei din această zodie îi loveşte astenia de primăvară. Vor avea stări de slăbiciune fizică, fapt care va duce şi la tăierea de pe lista de zi cu zi a download-ului de pornache de pe torent. Scăderea capacităţii de lucru intelectual nu va surprinde pe nimeni, suntem obişnuiţi să dea mai multe rateuri decât un motociclist amator.

Balanţă. Veţi simţi în această săptămâna nevoia de a burta jos. Nemaiavând bani nici de un mărţişor amărât d-apoi de un abonament la sală, vă veţi amenaja acasă diverse aparate de forţă, confecţionate din peturi de bere, damigene de vin şi butoaie de ţuică. Partea bună este că mai întâi va trebui să le goliţi. Ăsta da efort, fir-ar mama voastră de beţivi indolenţi.

Scorpion. Zile negre pentru scorpihoiţi. Răceala îi va urmări precum neşansa din viaţă. Nu vor scăpa nici de cicălelile colegilor de muncă. Vor ajunge subiect de caterincă în sălile de stand-up. Vor fi umiliţi în public de către preşcolari. Vor fi scuipaţi de către cerşetori orbi. În rest vor râde, asta dacă vor mai avea dinţi după bătaia primită în troleu de la terţi bătrâni şchiopi.

Săgetător. O zi de vineri excelentă pentru arcaşii urbani. Îşi vor sparge banii şi iubitele în cluburile bucureştene înconjuraţi de cei dragi, adică persoane necunoscute intersectate pe drumul spre birtul muzical. Toţi vor veni cu drag pentru dumneavoastră nicidecum să bea moca.

Capricorn. Zgârciţi până în măduva oaselor, capricornii se vor sfârşi pe un pat jegos de spital, pat împărţit cu doi colegi de suferinţă, un sămsar şi un beţiv. Nu vor accepta să dea niciun ban asistentei să-i spele la cur, d-apoi doctorului să-i opereze. Vor leşina într-o zi de sâmbătă după lungi chinuri.

Vărsător. De sărbătoare dragostei ce pot face oamenii pâlnie altceva decât să bage spirtoase la pateu? Corect, vor dormi sub clar de lună şi sub propria vomă pe uliţele urbane fericiţi. Vor bea cu poftă singuri cu ajutorul băuturii altora.

Peşti. O săptămână normală pentru această zodie, presărată cu depuneri de icre în nişte chiloţi de damă găsiţi în liftul corporaţiei.

Interviuri din casă

februarie 23, 2010 • Aberația de intelect, Promo • robert

Doamnelor, domnilor, stimabili cititori ai Revistei Cioburi, iată că a venit momentul să lansăm pe biţi o serie de interviuri, îndelung cerute pe adresa redacţiei, cu cine alţii decât componenţii lotului de aruncat litere, respectiv oamenii din spatele tastaturii de la Cioburi.

Pentru că dânşii sunt iubitori de muzică şi pentru că, la un moment dat, fiecare dintre dumnealor a ars-o aiurea pe lângă sau într-un band, iată că am fost surprinşi să aflăm că, în timpul liber, după cele opt-zece ore petrecute la redacţie (sanchi), ciobarii o freacă într-un garaj, cu instrumentele în mână, încercând să răzbată prin complicata lume a peisajului underground. Într-una din pauzele de ţigară (nu vă gândiţi la prostii) am reuşit să interceptăm răspunsurile dânşilor la întrebările noastre. Voila:

Reporter: Spuneţi-ne, vă rog, cum se numeşte trupa şi ce stil cântaţi.

Robert (zis Robi Wan-Kenobi): Eu în primul rând nu cânt, sunt senior-editor şi i-am dat afară pe Motzoc şi pe Şacalu’. Bine, în prealabil, Şacalu’ şi-a scris demisia voluntar.

Bilă (zis, uneori, şi Trilă): Am căutat mult un nume care să ni se potrivească. Multă vreme ne-am gândit să ne spunem după numele nerostit al câinelui lui Nechifor Lipan, ciobanul din Baltagul. Dar cum nu a fost niciodată rostit nu avem nici noi de unde să-l ştim. Aşa că am convenit să ne numim Trupa fără nume. Sună bine şi chiar ne reprezintă. Ca gen, aş putea spune că abordăm un soi de pop-flok cu accente eRecto.

Ghidushie (zis BOCanci, wtf??): Singur în lanul de porumb. Stilul e nou, arhetip, se numeşte fluieratul mut.

Motzoc (ex-membru, zis Mot’Ottoole): Păi cred că Freaka da Menta. Stilul este atât de comun încât nici nu îl pot descrie.

Şacalu’ (ex-membru, ex în general, zis tot Şacalu’): Cum a zis Robert.

Reporter: Care credeţi că este tipul de ascultător care vă apreciază?

Robert: În general, este tipul de la cablu. Sunt şi tipe, să ştii…

Bilă: Surzii. Întotdeauna am avut parte numai de reacţii pozitive din partea lor.

Ghidushie: Păstrând modestia aş putea spune că… TOŢI. Chiar dacă nu recunosc, fărâma de umanitate din fiecare se regăseşte în jurul meu.

Motzoc: Nu ştiu cine apreciază stilul ăsta. Nu am avut curiozitatea să aflu. Dar bănuiesc că aceiaşi rătăciţi ca şi mine: depresivii, ofticaţii, beţivii, frustraţii… iu gat ză picciăr.

Şacalu: Nu ştiam ca avem şi ascultători….

Reporter: La ce instrument cântaţi?

Robert: Prietene, nu ţi-am spus că nu cânt? De cele mai multe ori îmi desfac pixul şi suflu biluţe de hârtie cu el în ochelarii lui Motzoc, el fiind, se ştie, un sensibil…

Bilă: Eu mi-am descoperit pasiunea pentru muzică în timp ce suflam într-un diapazon improvizat din nişte bucăţi de ţevi de calorifer uitate de instalator, după ce mi-a schimbat caloriferele din fontă. La puţin timp am început să iau lecţii de harpă neconvenţională (un instrument ale cărui coarde sunt confecţionate din fire de coadă de cal sur) de la un maestru desăvârşit al instrumentului din Tecuci, de altfel singurul rămas în emisfera nordică. Actualmente vreau să mă perfecţionez în arta buhaiului, cu toate că uneori mă surprind pe mine cât de bine ştiu să-i cânt în strună neveste-mii.

Ghidushie: Clapsugel în momentul de faţă. Am oarecare prietenii şi cu renumitul cimpoi cu frână.

Motzoc: La coarda sensibilă. (Cine a venit cu întrebările astea? Alo! Redacţia!)

Şacalu: Tobe… mai trebuie să dezvolt, de ce? Ok… mă exteriorizez, mă transform într-un animal… nu cânt extraodinar dar măcar există fundal sonor pentru piesele folk.

Reporter: Când veţi ajunge mari?

Robert: Eu nu vreau să ajung mare. Oamenii mari sunt răi şi îşi bat joc de copii. În plus de asta, va trebui să-mi schimb hainele, pantofii şi nu o să mai am bani de griş cu lapte.

Bilă: Nu ne-am propus să ajungem mari. Am început ca o trupă de anonimi şi suntem hotărâţi să păstrăm aceeaşi direcţie. Scopul comun este ca piesele noastre să devină cât mai necunoscute.

Ghidushie: Ar fi trebuit să fie defectivă de plural, doar eu pot răspunde la întrebare, ceilalţi având deja o burtă matură. Simplu: întotdeauna după ceilalţi.

Motzoc: PLM. Niciodată. Sau poate la pensie.

Şacalu: Eu… aşa sunt, un pic mai mare. Nu înţeleg glumele astea de rahat ale voastre… vreau să spun specia reporter. Te rog frumos să te porţi frumos, dacă nu, te pleznesc!

Reporter: Câştigaţi bani din această activitate?

Robert: Colegii mei aşa îmi spun, numai că în fiecare lună îi ia doar unul. Mie încă nu mi-a venit rândul. Da’ nu înţeleg de ce. Ce dracu’…?

Bilă: Da, aş putea spune că da. Cu cât petrecem mai mult timp împreună la repetiţii, scutim banii care în mod normal ar trebui să se ducă pe băutură. În acest sens, pot spune că trupa a devenit deja o afacere serioasă.

Ghidushie: Adesea, îi strâng cu grijă într-un loc secret. Nici acum nu mi-am amintit unde-i am.

Motzoc: Da! Când sunt şedinţele de redacţie, iubita mea soţie şi prietenă (pe care o salut cu această ocazie – Bună, Bambilică!) îmi alocă un mic buget pentru bere. Din salariul meu. De la cel de-al doilea loc de muncă.

Şacalu: Da şi nu îţi spun câţi! Cert e că mi-am luat o casă la Snagov şi acum pot să ascult manele cât vreau io de tare, meseriaşule!

Reporter: De ce cântaţi într-un garaj?

Robert: Colegii mei cântă într-un garaj pentru că eu i-am împrumutat să-şi cumpere instrumentele, să închirieze un loc decent pentru repetiţii (găsiseră ceva prin Primăverii) şi urma să-i primesc înapoi după ce deveneau faimoşi şi putrezi de bogaţi. Apoi, când au deschis gura, mi-am dat seama că mai bine îmi vindeam un rinichi decât să investesc în ei. Aşa că au ajuns în garaj. Nişte ţărani…

Bilă: Pentru că la un moment dat n-am mai avut loc în cămară.

Ghidushie: Prefer să-l numesc buncăr antiatomic. Că n-am bani de o cutie mai mare.

Motzoc: Băi reporter, tu nu ai altă treabă? Dacă mă milogesc la nevastă-mea să îmi dea bani de două beri obosite, crezi că stau într-un căcat d-ăla de Crib de MTV? Sunt văru’ lu’ Ozzy? Cânt în garaj pentru că acolo dorm, beau, mănânc, mă fut şi uneori mă şi cac (când e prea frig afară). Şi e şi moca.

Şacalu: E în trend! Trebuie să plăteşti chirie înainte să te afirmi şi oricum dau bine interviurile în spaţii închise, morbide şi urât mirositoare, exprimă mai mult decât vorbele! Zi tu, Motzoc, dacă nu e aşa! O să cântăm în baru’ lu’ Motzoc… pestre vreo 2-3 ani (râsete înfundate).

Reporter: Băgaţi şi versuri la mizeria de muzică pe care o faceţi?

Robert: Ha, ha, ha, ha, ha!

Bilă: În primul rând, cine eşti tu de îţi permiţi să afirmi că ceea ce cântăm noi se numeşte muzică? Am crezut că e vorba de un interviu serios, nu de unul făcut la băşcălie. Revenind la întrebare… Răspunsul este da. Avem şi versuri pentru mizeria asta a noastră. În general sunt versuri din cultura popoarelor migratoare. Ne place genul ăsta de vers pentru că e plin de dinamism.

Ghidushie: Liric la greu. Supervisor de poeţi alcoolici.

Motzoc: Asta este o întrebare bună. Nu le-aş spune versuri, însă prind la public. De exemplu, nevastă-mea tace când îi lălăi suav la ureche. Ceea ce e mare lucru.

Şacalu: Bilă e cu versurile. E mai pe liric, nu te uiţi un pic la el?

Reporter: E mai bine să nu vă vedem într-un concert?

Robert: E mai bine să nu, pentru că după aceea va trebui să muriţi. Eu o să vă curăţ , pentru că o să vedeţi în ce căcat era să-mi bag banii…

Bilă: În principiu, da. Oricum sună infect şi biletul e super-scump. Ce-i marfă e că nu e deloc aglomeraţie.

Ghidushie: Clar. Totuşi persoanele de sex feminin pot trece pe la un casting în speranţa că ne vor asculta şi auzi live.

Motzoc: Depinde. Nu beţi alcool şi nu fumaţi? Trăiţi sănătos? Spuneţi nu drogurilor? Vă bucuraţi că nu mai există magazine de vise? Vă plac discuţiile interesante de la Bahmu’ şi Nora pentru Mamă? Sunteţi cititori fideli ai Libertatea/CanCan/Click? Vă petreceţi vacanţele cu părinţii? Dacă da, ce rost ar avea să vă chinuiţi?

Şacalu: Da… sau nu. Eşti curios personal sau vrei să ştii dinainte dacă o să moară animale pe scenă, dacă facem sex sau ne pişăm pe public?

Reporter: Câteva cuvinte despre ţară şi popor…

Robert: Despre ce ţară şi ce popor? Ha, te-am prins! Nu te aşteptai la reacţia asta a mea, nu? Sunt deştept şi spontan, băi, m#istule! Hai, marş, lasă-mă cu căcaturilea astea. Ptiu, ce m-ai enervat…

Bilă: Mie personal îmi place mai mult la ţară decât la popor.

Ghidushie: O ce ţară, ce popor, dă-mi o bară şi-un topor. Cu siguranţă Shakazulu a dat aici o nebuloasă.

Motzoc: Ar mai fi ceva de spus? No comment.

Şacalu: Să-mi bag………… ….. . ….. …. ….. … ! Cine ….. mea te-a pus să întrebi despre lucrurile care ne deranjează cel mai mult? Băh, tu vrei un interviu relaxat sau vrei să pleci cu vânătăi la mufă?

Reporter: Când o să emigraţi?

Robert: Păi, ce sens are? Serios, ce sens are? Zi, măi, deşteptule! De ce p#la mea întrebi dacă nu ştii? Sunteţi de căcat, băh, voi şi cu Dan V#iculescu al vostru…

Bilă: Am vrut de mai multe ori să emigrăm în SUA. Dar am renunţat de fiecare dată pentru că nu ne-au lăsat să luăm şi garajul cu noi.

Ghidushie: În speranţa că voi domina şi deţine globul pământesc, niciodată căci voi fi tot timpul acasă.

Motzoc: Probabil niciodată. Care ar fi rostul? Există destui proşti şi aici încât să mă cred deştept.

Şacalu: După lansarea primului album! Deci mai avem de aşteptat vreo 10 ani, nu de alta dar Bilă e foarte atent cu versurile, eu mai am de învăţat la tobe, Motzoc sigur nu o să cânte în următorii trei ani pentru că îşi face bar, Ghidushie e prea mic să emigreze iar Robert, care este uneori şi vocalul nostru piţigăiat, nu poate să susţină un concert singur!

Reporter: Hai, la revedere!

Robert: La revedere eşti tu şi cu Dan V#iculescu, f#tu-vă-n gură de bolşevici împuţiţi!

Bilă: E în regulă, oricum trebuia să plec şi eu.

Ghidushie: Pace şi prosperitate intergalactică.

Motzoc: Succesuri.

Şacalu: Marş la căcat!

Nu, nu au pagină de myspace. Dă-i dracu’ de retarzi…

Horoscopul săptămânii 15-21 februarie 2010

februarie 15, 2010 • Câte-n lună și stele verzi, Promo • ghidushie

O nouă săptămână de mâzgă emoţională se aşterne treptat pe sub chipurile românilor, la suprafaţă tenul fortificat de ger şi plictiseală asmute nervii şi râsetele terţilor colocatari de vagon de metrou în drum spre serviciu, în esenţă maxilarul plânge înconjurat de miresme de trandafir cu gândul la un weekend prelungit. Jean Horoscopizdul revine perspicace, precum avalanşele în pasul Tihuţa, pregătit să arunce cu vise şi detalii privind zodiile şi viitorul roz al panterelor.

Berbec. În urma unei ieşiri din labirintul meselor barului preferat, în această miercuri, veţi face pasul către împlinirea sufletească. Cu o posibilă smardoială în cavum, un prieten bun de pahar şi consolat iubita se vede în ipostaza de a lua la bătaie un cocalar sătesc. Efectul nu este cel scontat, victima pictând trotuarul de hemoglobină, tinându-şi respiraţia de vreo 20 de minute. Poliţia fiind pe vino-ncoa vă loveşte un sentiment despre care aţi învăţat în vremurile tulburi din curtea şcolii: altruismul. Vă luaţi fapta asupra dumneavoastră sfârşind într-o cutie rece, întunecată cu brăţări în jurul încheieturilor şi bile de rulment cu utilizare anală.

Taur. Perioada aşteptată de cornute pentru împerechere a sosit. Tot ce au de făcut este să meargă prin cartierele mărginaşe noaptea singuri/singure. Cu puţin talent şi cu multă dibăcie se vor umple de dragostea altora. Însă cu puţin noroc şi mai multă violenţă vor avea parte ulterior de scaune neregulate, venite pe neaşteptate.

Gemeni. Zile negre pentru posesorii de calm. Vor înota practic împotriva curentului deşi vor freca menta într-o cameră neaerisită. Singura cale de scăpare din acest cerc premeditat de vicios este foarte grea de conceput pentru oamenii oglindă. Vor trebui să depună eforturi extraordinare. Pentru început vor trebui chiar să facă ceva pe lângă respiratul care le mănâncă foarte mult calciu.

Rac. Posesoarele de bulane nesimţite din această zodie dubioasă vor petrece un weekend de vis în compania unor domni prezentabili. Locaţia va fi una selectă, un apartament decomandat de cutremurul din 1977 din zona Titan. Vor experimenta diverse numere de magie, voit şi nu prea, care vor minuna audiovizualul de pe un site cu tente romantice, prin dispariţia câtorva coceni în două găuri, simultan.

Lei. Pepeleul se va afla în căutare de senzaţii tari, menite să îi alunge frigul de pe omoplaţi, desigur înafara băuturilor spirtoase consumate regulat pentru o mai bună funcţionare a cirozei. Se vor angrena în tot soiul de jocuri de societate, adică vor încerca un bungee cordless de pe sediul firmei de panificaţie, vor ameninţa cu sinuciderea în direct la OTV, vor ataca o patrulă de ţestoase într-o sală de forţă. O săptămână plină de adrenalină şi dureri acute pentru animalul din voi.

Fecioara. Acum că a trecut ziua de 14 în care au încercat şi ei să combine diferite puicuţe sensibilizate de săgeata lui Cupidon sau de shot-ul lui Bachus, fecioraşii, posesori de mustăcioară de dac încă de pe vremea când nu li se vedeau sfârcurile dintre picioare, se vor apuca să-şi onoreze din datorii. Vor începe cu vecinul de la etajul 2, Gianny Valoare, înduioşat probabil de violul la care a fost supus în casa liftului de către cei doi tovarăşi ai vecinului: Bangladesh şi Alifie.

Balanţă. Vor primi un avertisment gratis din partea domnului Jean, aceasta fiind o zodie pe care acesta o are la piept, îi putem spune mai duios neg. În ciuda vastelor posibilităţi de chefuit , evitaţi orice călătorie programată sau nu pe minunate plaiuri mioritice. Astrele prevăd numeroase accidente în această perioadă.

Scorpion. Încă o săptămână minunată pentru scorpihoiţi, mulţumită vremii. Nu vor fi nevoiţi să-şi dea fularul de pe buzele crăpate de ură şi nici căciula de pe capul plin de idei elaborate stupid, în genul creierelor opace, privind genocide şi sinucideri asistate. Se iveşte o posibilitate joi seara, încuiaţi desigur în apartamentul comunist, de a râde cu lacrimi de crocodil la glumele de pe Taraf.

Săgetător. Arcaşii mezini vor intra într-o sesiune de examene în care îşi vor înmuia săgeţiile în inepţii şi elucubraţii. Vor sfârşi cu numeroase restanţe, majoritatea dintre acestea fiind rezultatul neprezentării lor la ora indicată. Ulterior vor deveni subiecte de cancan, tabloidele discutând intens despre viaţa lor fermecătoare din cluburile bucureştene.

Capricorn. Minunata zodie mutantă, echilibrul perfect dintre naşpa şi nasol, va trece printr-o pasă proastă, în genul centrărilor date de Nicoliţă. Această pasă se va resfrânge doar asupra muierilor, bărbaţii având fotbal, bere, seminţe şi o burtă de scărpinat, toate acestea cumulate ducând la un zâmbet de prost pe faţa de bou.

Vărsător. Vor depune eforturi mari pentru a-şi încălzi organismul în serile reci în care iubita este în altul. Ca de obicei îşi vor face stocul de rachie irlandeză, îşi vor aşeza la post găleata, vor da drumul televizorului la documentarele de pe Spice şi vor începe un monolog cu 2 părţi importante ale corpului. La final o parte se va rupe.

Peşti. Muzicieni desăvârşiti, talente de pe vremea în care făceau în scutec, adică până pe la 15 ani, mulţi dintre ei îşi vor începe săptămâna aceasta o carieră muzicală, solo sau în duet. Vor mişca din buzele suave live, fără microfon, dar de pe cd.

Analiza doctorului Pildă #5

februarie 12, 2010 • Aberația de intelect, Promo • ghidushie

Vremea se pare că încearcă a ne face mai multe feste decât o femeie cu al nostru card scump în buzunar. Motiv pentru care oamenii tind să intre în depresii. Ceaţa şi gropile din asfaltul urban îi fac să se încaiere, înjure, înţepe subtil. Pe adresa redacţiei a venit o singură scrisoare în această săptămână tumultoasă, adresată doctorului expert în yoga, tai chi şi tai ţei, maestru emerit în tainele somnului cu ochi deschişi, Pildă. Fiind singura nu s-a gândit prea mult şi i-a răspuns de îndată răposatei Aurica Faliment, dintr-un oraş fermecat,atins de mâna lui Dumnezeu, cu reverul din păcate, Caracal. Respectiva domniţă a pus pe lângă încropeala scremută pe care cu greu o putem numi scrisoare, un book de fotografii doar semi-nud, slavă domnului, în sepia, adresa completă, orele de vizitare, satul de origine.

” Dragă domnule doftor Pizdă, mă intitulez drept o răposată îndurerată cu un simţ intelectual ascendent spre mai mult ca pozitiv. Deşi am luat un sărăntoc drept să-mi fie soţ, dar pe care l-am iubit nu cum mă acuză familia lui slinoasă de profesori, ingineri şi alţi d-ăştia amărâţi, eu provin dintr-o familie de viţă nobilă încă din secolul al 14-lea, mai exact din anul 1784. Locul în care am făcut ochi se numeşte Pârâul Scroafei, dintre munţi, în judeţul Braşov. Mama întotdeauna mi-a zis ca să mă port cu ţăranii cu respect deoarece noi suntem familie regală pentru ei. De aceea cu respect l-am luat şi pe Jean să-mi fie alături în eterna iubire şi după ce vine lumina, cum a spus domnu popă când am devenit soţie.

Acuma, Jean a murit circa acum câteva săptămâni. Pe neaşteptate a făcut clăbuci la gură când mânca şi-a căzut din picioare în jos cu capu pe scări. Şi erau scări d-alea de marmură, că doar stăm în vilă, nici acum nu s-a dus sângele dupe ele firar al dracului de beţiv că nu ştiu de unde atâta sânge avea în el. Eu eram prea îndurerată să-l îngrop, n-am participat la ce se face acolo cu mortu, cu plângeri, gropi şi chestii d-astea. Eram bogaţi, că eu aveam mintea şi el avea muşchii şi banu, da eu conduceam totu că mă pricepeam, el mai mult stătea şi bea pe la unu pe la altu. Familia doreşte să-şi bage nasu în farfuria mea acum, să-mi ia banii şi toate cele că aşa sunt sărăntocii ăştia amărâţi, n-au respect pentru cei cu viţă nobilă. Eu nu le dau nimica că mi se cuvin toate, că eu l-am iubit şi am avut grijă de el atuncea când l-am lovit din greşeală cu maşina. Şi cine l-a doftorit când s-a scăpat foenul în apă când el se spăla? Eu, normal chiar dacă eram încă udă pe cap şi puteam răci. Au chemat poliţia că l-am omorât, că i-am dat boli, că l-am otrăvit. Toate sunt minciuni, el mi-a dat în loc de delikat să pun în ciorbă, otrava aia de şoareci. Acum am rămas singură, mai am lângă mine doar pe şofer şi pe zilierul ală de ne făcea mansarda. Dorm aci la mine că fac mult până acasă. Da-ţi-mi un sfat cum să scap de ăştia care vrea să-mi iau banii şi toată avuţia, amărâţii ăştia necuviincioşi.”

Dragă răposată a intelectului, dintr-o poză reiese faptul că locuiţi în Caracal deoarece nu aveţi uşi la casă, noroc de dumneavoastră că aveţi şantul acela care intră adânc în fundaţia vilei. Celelalte poze mi-au provocat un sentiment bizar, al împăcării sufleteşti, de comuniune cu Cel de Sus. Mi-aţi confirmat faptul că El le aşează pe toate, respectiv numele satului cu aspectul şi prestanţa dumneavoastră . De asemenea cred că încurcaţi unele litere între ele cum ar fi „t” cu „ţ” şi „m” cu „n”, pentru că, din păcate, pentru noi cei din redacţie chiar sunteţi o vită mobilă. Cu siguranţă v-aţi iubit soţul mult, dar poate decesul v-a întristat aşa de puternic încât i-aţi uitat prenumele, pe el chemându-l Vasile. Fiind aşa de frumoasă şi de înţeleaptă cu siguranţă cineva v-a blestemat, făcându-vă vrăji speciale. De aceea v-aş sfătui să nu vă mai căutaţi niciun soţ căci s-ar putea ca şi el să păţească vreun accident şi să vă lase iar singură şi speriată. Cu siguranţă vrăjitoarele dorm în această vilă, deghizate. De aceea trebuie neapărat să vă alungaţi ajutoarele. De asemenea, blestemul se va rupe în momentul în care renunţaţi la toată averea, oferind-o familiei defunctului. Atunci viaţa va reveni la normal, veţi fi iar fericită. La final doresc a vă dezvălui o reţetă ultrasecretă, descoperită de oamenii bogaţi din Franţa. Este vorba de secretul nenumirii. Tot ce trebuie să faceţi este să luaţi o linguriţă pe zi de verde de Paris.

Şosetele murdare, soluţia crizelor conjugale

februarie 12, 2010 • Aberația de intelect, Promo • Bilă

Un studiu realizat de o echipă de cercetători indieni naturalizaţi în Marea Britanie a demonstrat că alergatul partenerei cu şosetele murdare prin casă animă viaţa conjugală aducând un plus de prospeţime cuplului.

Cele o sută de cupluri care s-au oferit voluntare pentru realizarea ineditului experiment au fost atent selectate în funcţie de gradul de transpiraţie al glandelor sudoripare de la nivelul labei piciorului ale partenerului. Au fost astfel acceptaţi de la indivizi complexaţi că picioarele nu le miros îndeajuns de mult, asemenea bărbaţilor adevăraţi, până la indivizi ale căror şosete transpirau de emoţie numai la ideea că sunt următoarele la purtare. Pentru partenere, singura condiţie de participare a fost să nu cunoască adevăratul motiv al studiului, acestea fiind informate că este vorba despre un concurs cu premii în bani şi în produse Oriflame pentru stabilirea celei mai bune gospodine.

Pe durata celor trei săptămâni ale studiului, la realizarea căruia s-au folosit şapte sute de perechi de şosete din fibră sintetică, şapte sute de perechi de şosete flauşate cu fir gros şi încă şapte sute de perechi de şosete de lână de lamă, s-a constatat că în 84,23% din cazuri alergatul partenerei cu şosetele scoase din bocancul proaspăt descălţaţ a atras invariabil, după inevitabilele certuri, ameninţări cu divorţul, înjurături de mamă adresate agresorului, o reconciliere a partenerilor. Specialiştii au ajuns la concluzia că acest fapt se datorează unei substanţe necunoscute până în prezent, pe care au botezat-o putomirosocină, care este eliberată de glandele sudoripare suprasolicitate ale bărbatului şi care odată adulmecată şi ajunsă în sângele femeii, facilitează producerea serotoninei şi implicit instalarea unei stări de beatitudine. Mai mult, s-a constatat că efectul este mult mai pronunţat în cazul partenerelor aflate în perioada de menstruaţie.

Efectul experimentului s-a resimţit atât de mult, încât partenerele nici măcar nu au crâcnit atunci când li s-a adus la cunoştinţă că au fost de fapt voluntarele unui experiment inedit şi nu a fost vorba nicidecum de un concurs de cea mai bună gospodină, declarând în 96,23% din cazuri că singurul lucru la care le stă gândul este să îşi facă partenerul fericit.

Sursa: Departamentul Ştinţifico-Fantastic al Revistei Cioburi, filiala Londra.

Precauţie: Nu încercaţi acest lucru acasă! Sau dacă îl încercaţi, o faceţi pe barba voastră.

Dinamo Bucureşti-Coreea de Nord, simplu şi la obiect

februarie 8, 2010 • Aberația de intelect, Promo • robert

Echipa de fotbal Dinamo Bucureşti, aflată într-un stagiu de pregătire prin ţări mai calde, munceşte din greu pentru a face faţă puternicului campionat din România şi pentru a încerca să câştige mult-râvnitul trofeu de campioană a României la fotbal (fascinant!). Drept urmare, adversarii aleşi au fost de calibru, forţându-i pe dinamoviştii jucători să-şi dea sufletul pe teren. Una din echipele cu care Dinamo a jucat a fost puternica naţională a Coreei de Nord, pe care echipa bucureşteană a învins-o cu 2 la 1.

Corespondentul pe teme de război al Revistei Cioburi a fost prezent într-un tranşeu aflat nu departe de teren şi a reuşit să ne trimită minuta partidei:

Min.1: Arbitrul fluieră începerea meciului. Jucătorii nord-coreeni se aruncă la pământ şi încep cu cinci serii de flotări, trei de abdomene şi zece de genoflexiuni. Pulhac vomită în spatele porţii. De emoţie.

Min. 6: Intră pe teren aproape toată echipa dinamovistă, aşezându-se în formula tactică dictată de Cristi Borcea de pe margine. Un moment bun de a-l aştepta şi pe portarul Dolha, mai ales că adversarii încă nu s-au hotărât ce jucători să poarte cele numai 11 perechi de adidaşi disponibile.

Min. 10: Începe partida cu adevărat. Niculescu are o pătrundere în forţă în careul advers dar cedează mingea jucătorilor coreeni care implorau un bol de orez. Vasile Turcu varsă o lacrimă şi se hotărăşte să-i mărească prima de joc.

Min. 14: Niculescu le aruncăn nişte bănuţi în careu jucătorilor adverşi dar, dându-şi seama că a aruncat şi desfăcătorul de bere, se aruncă după el. Arbitrul dictează penalty şi Dinamo deschide scorul. Turcu plânge în hohote.

Min. 16: Nord-coreenii îşi dau seama că pe partea lui Pulhac, încă vizibil emoţionat, este o pâine de mâncat şi, drept urmare, se hotărăsc să se apuce de înfulecat.

Min. 25: Borcea negociază cu antrenorul Coreei de Nord preluarea echipei Dinamo, mulţumit de tactica adoptată de acesta. Jucătorii asiatici încă mai caută pâinea în zona lui Pulhac. Pulhac încă vomită.

Min. 31: Jocul se echilibrează, mai ales că, simţind mirosul de shaorma de la toneta de lângă băncile de rezervă, coreenii capătă energie şi reuşesc să dea în minge cu forţă, pasele acestora atingând chiar şi doi metri!

Min. 40: Dinamo atacă furtunos, după un schimb inteligent de pase între Ţălnar şi arbitrul de tuşă, în timp ce Andrei Cristea aleargă precum rapidul de Iaşi printre gropile săpate în careu de fundaşii coreeni. Borcea nu s-a înţeles cu antrenorul Coreei de Nord şi îl felicită pe Turcu pentru că l-a sfătuit să-l păstreze pe Ţălnar.

Min. 45: Arbitrul fluieră finalul de repriză. Asiaticii se aruncă în gropile săpate în careu, unde au descoperit apă. Pulhac cere un pahar de limonadă şi o aspirină.

Între timp, la pauză, Cristi Borcea a pornit negocierile cu patronul unui club local din Antalya, pentru a vinde la pachet fundaşii dinamovişti+Bentley second hand (un singur proprietar, Vasile Turcu)+drepturile de televizare ale tuturor amicalelor lui Dinamo. Cu suma obţinută, acţionarul dinamovist speră să cumpere un fundaş brazilian de mare valoare, pe care a pus ochii într-o vacanţă petrecută în Dubai, jucătorul fiind în acel moment angajat al serviciului de hamali pus la dispoziţie de hotel.

Dar iată cum s-au petrecut faptele în cea de-a doua parte a jocului:

Min.46: Arbitrul fluieră startul reprizei. Coreenii încep iarăşi cu o scurtă serie de exerciţii tactice (flotări, genoflexiuni, abdomene). Echipa dinamovistă este în întregime pe teren deoarece la pauză n-au reuşit să mai ajungă la vestiare.

Min 51: Se observă o îmbunătăţire în jocul echipei Dinamo, mai ales după ce un puşti de pe margine, „rugat” de Pulhac, a schimbat repede sticlele de apă cu alte sticle, un pic mai înţepătoare la miros.

Min. 60: Vasile Turcu nu înţelege de ce un grup de turci îmbrăcaţi mai bine ca el îl întreabă de maşină. Cristi Borcea dispare subit la toaletă.

Min. 68: Jucătorii nord-coreeni efectuează prima schimbare, în urma leşinului unui coleg de-al lor. Perechea de adidaşi purtată de acesta este trimisă ca omagiu familiei defunctului.

Min. 75: Bucuroşi că au reuşit să înscrie, asiaticii închină un omagiu lui Kim Ir-sen, primul jucător al naţiunii, vărsând singura sticlă de apă potabilă de pe banca de rezerve într-una din gropile din careu. Pulhac, vizibil emoţionat de gestul acestora, îşi donează şi el apa. Oricum, era seară şi nu prea îi trebuia.

Min. 86: Cristi Borcea părăseşte cantonamentul, văzând că Vasile Turcu se ceartă cu un alt turc, venit să-i ia maşina. Din păcate, niciunul dintre ei nu vorbeşte limba română.

Min. 90: Arbitrul fluieră finalul de meci. Nu, jucătorii nord-coreeni nu se aruncă în gropi. Dimpotrivă, o iau în pas de marş către aeroport, unde îi aşteaptă cu drag un avion militar. Dinamoviştii plâng de bucurie că s-a terminat meciul şi că au învins o echipă de Mondial. Ţălnar e convins că nu are nevoie de alţi jucători, cei din lotul actual putând face cu brio în campionat. Este necesar, însă, un psiholog pentru Pulhac, copleşit din ce în ce mai des de emoţii. Cornel Dinu termină de scris încă un roman, „Dinamo Bucureşti-Coreea de Nord, de la capitalismul forţat al urmaşilor lui Traian sodomizaţi de doctrina marxist-leninistă până la căpeteniile regatului Gojoseon subjugaţi de regimul Kim Ir-sen. Confruntarea din Antalya.”

Am preluat legătura. Legătura de ceapă.

Horoscopul săptămânii 08-14 februarie 2010

februarie 8, 2010 • Câte-n lună și stele verzi, Promo • ghidushie

Iată-ne intraţi cu spasme în săptămâna premergătoare amorului adolescentin copiat cu zel şi dibăcie de români. Gerul ne-a mai dat o palmă pe faţa îngheţată, românii se chinuie să respire sub nămeţi ori sub femeia agăţată după prea multe pahare în bar. Viitorul este viscolit, astrele tuşesc a plictis, Jean Horoscopizdul e pregătit să recite magistral un poem despre zodii:

Berbec. Încăpăţânarea specifică nu-şi are rostul marţi dimineaţa când doriţi să plecaţi cu maşina, nou-nouţă third hand din Polonia, la serviciu. În dauna muşchiilor, creierul se atrofiază, metaforic bineînţeles, exponenţial. Nu veţi reuşi în veacul vecilor să o scoateţi din parcare doar cu tupeu şi două pneuri de vară. Zic două deoarece vecinul de la etajul trei s-a gândit că i-ar sta bine niste roţi de 215 pe mândria lui din 1975. Apropo, volan de rezervă aveţi? Că respectivul are şi un nepot cu sanie cu servo.

Taur. Cornutele se vor simţi agresate indirect de atingerea suavă a frigului între omoplaţi joi seara, după o partidă de amor nocturn în gangul preferat. Tot răul spre bine, măcar nu veţi mai simţi usturimea feţei posterioare. Şi când vă gândiţi că v-aţi promis că nu veţi îngenunchea niciodată în faţa altora. Bine că îi trataţi cu spatele…

Gemeni. O mână de aşi ca la poker când vine vorba de munca asiduă verbală, profesionişti veritabili în arta frecatului aiurea, gemenii se vor fofila cum ştiu mai bine în momentul în care vor fi surprinşi de către teze, examene, deadline-uri, divorţuri şi alte „e” sau „uri”. Miercuri vor reuşi să iasă în evidenţă în dauna altor persoane deşi nici măcar nu erau prezenţi.

Rac. Oricât v-ar plăcea mersul înapoi, se apropie Sf. Valerică şi veţi fi nevoiţi/te să scoateţi caşcavalul din portofelul frigid-er. Cracii nu au niciun simţ al amorului, când vine vorba despre exprimarea sentimentelor sunt veşnicii boboci ai umanităţii. Vă spun ultima oară: femeile nu se dau în vânt după o poză artistică cu dumneavoastră în timp ce vă masturbaţi cu un grapefruit. Nici măcar dacă are autograf.

Leu. Regele zodiilor, cum se autointitulează pepeleul, în timp ce se pipăie agresiv deasupra cordului, prin blana mătăsoasă moştenită cu ajutorul unor pastile de întărire a cartilajelor, se va simţi un soi de eunuc vineri seara, aflându-se pe partea ciudată a străzii, în căutare de şaorma ori gyros. Va deveni subit fachir cu ajutorul dibăciei unui grup de bucătari perfecţi, înarmaţi cu topoare, săbii şi alte chestii contondente. Ulterior îi vom putea redenumi donatori universali la cât sânge vor împărţi pe coclauri.

Fecioara. Mari amatori de petreceri bahice, feciorii de abia aşteaptă data de 14 pentru a se îmbăta ca un vărsător şi a interacţiona carnal cu posibile fecioare din punct de vedere intelectual. Aburiţi însă prematur, sâmbătă seara, îşi vor uita carneţelul cu texte de agăţat şi îşi vor liniştii dragostea, singurei în baia mult iubită.

Balanţă. Echilibraţi de fel, miercuri la prânz, nu vor rezista presiunii de a rămâne blocaţi în liftul corporaţiei cu puicuţa de la HR. După un prânz copios vor încerca să-şi golească maţul printr-o explozie de orgasme. Din păcate singura explozie va fi a unui toc de 10 centimetri în falca stângă, deoarece tipa se dovedeşte a fi o nepoată de-a lui Chuck Norris.

Scorpion. Miros o sinucidere în masă, însă sper să mă înşel. Dacă ar fi o zi mai urâtă de scorpihoiţi înafara celei în care şi-au dat seama din ce zodie fac parte, ar fi aceea de 14 februarie. Vor încerca să se bucure de viaţă cum ştiu ei mai bine până la această dată. Din păcate ei nu prea ştiu …

Săgetător. O săptămână minunată pentru arcaşi, ei îşi vor lua rolul de Cupidon în serios, încercând să aducă iubire în rândul semenilor, pace între popoare şi respect intergalactic. Am o singură rugăminte: aveţi grijă să nu aruncaţi săgeata dragostei înspre iubită căci vecinul de palier nu s-a mutat încă.

Capricorn. Data de marţi ar trebui scoasă din calendar de către posesoarele de corniţe şi poziţii patrupede. Va fi ziua în care vor face rost de bani pentru a-şi cumpăra rochia mult dorită. Din păcate tot stocul se va epuiza luni seara. Mâhnite, vor ajunge acasă unde îşi vor bate cu bestialitate iubitul şi porcuşorul de guineea.

Vărsător. Este săptămâna lor, mulţi îşi vor serba repetat ziua de naştere pentru a avea motive în plus de a se pili grav şi de a lipsi de la serviciu. Başca, masculii, de Sf. Valerică, vor încerca un gangbang cu un butoi plin de alcool. Ulterior acesta îşi va schimba numele din Cuvin Butoi în Ion Ion.

Peşti. O bună perioadă în jurul weekend-ului de a încerca să lege prietenii de-o noapte cu diverse posesoare de buze flămânde prin birturile urbane. Vor reuşi cu vârf şi îndesat, săptămâna viitoare urmând să obţină şi profit de pe urma lor.

Analiza Doctorului Pildă #4

februarie 5, 2010 • Aberația de intelect, Promo • ghidushie

Iată-ne deja la a patra ediţie a maestrului în arta amorului subjugat, posesorul libidoului arhetip, stimatul Doctor Pildă. Ca de obicei scrisorile ne-au invadat adresa redacţiei cu diferite izuri de carne coaptă, cu defulări şi dejecţii. Pentru această săptămână am ales un caz deosebit, cu o puternică încărcătură sufletească. Domnişoara Ancuţa Virginica Pătrunjel are nevoie de ajutorul doctorului, aşa că să nu o mai frecăm aiurea căci se scoală e pe parcurs.

” Stimate domnule doctor, am 24 de ani şi locuiesc în căminul facultăţii alături de alte 3 colege. Eu sunt venită mai de la ţară aşa dacă se poate spune, de prin zona Oaşului, un pic mai jos de ea, deci se poate spune că sunt mai cu moţ. Deşi am crescut la sat să ştiţi că sunt deşteaptă, stilată şi o fată care se întreţine. Problema mea a survenit la o petrecere de aici din cămin, unde ştiţi şi dumneavoastră cam ce se petrece. Fiind mai fâşneaţă, mai dezinvoltă de fel atrag privirile băieţilor, în dauna altor fufe care mă bârfesc pe unde apucă. La petrecerea respectivă mi-am cam făcut de cap, m-am ameţit puţin, deşi eu nu prea consum băuturi alcoolice, acum am gustat puţin dintr-o horincă că-mi aducea aşa aminte de locul natal. Şi de acolo ştiţi şi dumneavoastră că de la un pahar de băutură până la un cuc în gură e drumul mai scurt decât de la căcăstoare până în casă. Problema a fost că nu m-am rezumat la unul ci am îngurgitat vreo 4 în total, 3 de la iubiţii colegelor şi unul de la paznicul căminului să nu ne strice petrecerea.

Astea din urmă s-au supărat pe mine din nu ştiu ce motiv d-ăsta infantil, că le-am furat iubiţii, că le-am rănit, mă rog fustrate. De fapt eu cred că ele fiind urâte se răzbună pe mine că sunt frumoasă şi deşteaptă. Au început să bârfească prin facultate lucruri totale neadevărate despre mine. De exemplu că am negi şi furunculi pe fese, deşi nu este aşa, eu le-am mai spus lor că sunt semne din naştere, ereditare, că doar mi-a spus mama că şi tata are, până şi vaca preferată a lui tataie, Joiana, avea. Desigur că din unele mai curge uneori un lichid însă un nene mi-a spus că sunt sfântă deoarece acela este mir. Altă tâmpenie a lor a fost să spună că am păr pe tot spatele când nu este aşa. Am doar două smocuri doar, ieşite pe omoplaţi, dar ăsta e semn de adaptare la mediul înconjurător, cum mi-a spus profesorul de biologie, alături de care mi-am pierdut virginitatea. Chiar îmi plăcea o poziţie când era pe la spatele meu şi mă ţinea de smocuri, mi se părea aşa de sălbatic şi de excitant.

Acum niciun băiat nu se mai uită la mine şi nu mai pot vreau şi eu să, na ştiţi ce vreau să zic, că mă mănâncă şi pe mine că sunt tânără, frumoasă şi deşteaptă. Ce este de făcut domnule doctor? V-am ataşat o poză cu mine dezbrăcată să vedeţi că am dreptate.”

Dragă domnişoară Ancuţa, v-aş fi spus Virginica până acum 12 ani, poza a fost cireaşa de pe tort dacă se poate spune aşa. Am nişte ani în spate şi credeam că le-am văzut pe toate până la această vârstă. Se pare că m-am înşelat. Doamne nu cred că am văzut un nume de familie mai potrivit pentru dumnevoastră la ce livadă cultivaţi pe şira spinării. Sincer cred că ar trebui să le mulţumiţi colegelor de cameră pentru această publicitate gratuită, căci acum timpurile sunt într-o continuă schimbarea, lumea începe să aibă din ce în ce mai multe feţişuri. Într-adevăr sunt nişte nesimţite, nu aveau dreptul să facă aşa ceva doar din cauza unor idile sexuale cu partenerii lor de viaţă, idile infiripate simultan. Sunteţi o femeie liberă şi puteţi alege pe oricine să vă ceruiască mirul de pe faţa posterioară. Toată această pauză este una trecătoare, până atunci propun să participaţi la cât mai multe petreceri cu tematici diverse, unde deghizarea este necesară. Aşa apetitul dumneavoastră va fi satisfăcut.

De asemenea o metodă de a face rost de bani pentru întreţinere este aceea de a vă împrumuta posteriorul pentru documentarele televizate care au ca subiect principal craterele sau vulcanii de pe unele planete.