Glume proaste şi pitici

Ţrrrrr!

-Oh, yes…

-…ăăă, alo..!

-Yeeees…

-Băh, te-ai prostit, ce-ai??

-Sorry sir, but can you speak english?

-Boc, te sparg!

-Sorry?

-Boc!

-Hi, hi, ce-mi place accentul meu!

-Băh, Boc, eşti praf. Uite, m-am enervat şi-o să-l sun pe Geoană să-l întreb unde mai candidează, să fac mişto de el.

-Hi, hi, păi candidează acum la partid…

-Da, băh, ştiu. Omul candidat. Şi pierzător, hă, hă, hă!

-Hi, hi!

-Boc, de ce râzi? Că nici tu nu eşti mai breaz. Râzi de necazul omului?

-Păi…

-Ce păi? Nu-l vezi săracu’ cât se chinuie să facă ceva şi nu-i iese? E şi el un suflet.

-Da, să trăiţi…

-Aşa, Boc! Hă, hă, hă, băh da’ ce repede pui tu botul! Hă, hă, hă, ce credeai, că mi-e milă de Geoană? Hă, hă, hă!

-Păi…

-Piticule, îmi place de tine! Mic şi credul, hă, hă!

-Păi…

-Mai termină cu păi-urile astea. Zi ceva, dacă ai de zis, dacă nu, valea!

-Vă rog, mai îmi spuneţi un banc…?

-Un banc? Hai, băh, Boc, că-ţi spun unul scurt.

-Da, da, mulţumesc, mulţumesc, hi, hi!

-Aşa. Fii atent, Boc. Era un pitic şi intră într-un bar…

-Aşa…

-Taci, măh! Deci, intră piticul într-un bar, se duce la tejghea şi cere de băut. Numai că era atât de pitic încât nu ajungea sus, la barman. Şi striga de jos, ca prostul.

-Ce, ce?

-Să-i dea de băut, normal! Şi tot striga, şi nimeni. Şi atunci, se duce piticul după bar, să vadă ce se întâmplă. Şi când colo, ce să vezi?

-Ce, ce, ce?

-Era preşedintele ţării, băh, cu o pancartă pe care scria „Boc, eşti un mare dobitoc, treci la treabă că te storc!”, hă, hă, hă!

Clanc!

Sesiune de glume

Ţrrr!

-Da!

-Boc, tu eşti?

-Nu!

-Da’ cine e?

-Cine vreau eu, hi, hi!

-Băh, termină cu prostiile! Eşti pus pe şotii azi?

-Hi, hi, nu…Mai glumesc şi eu.

-Băh, Boc, nu-mi plac glumele tale. Numai ale mele îmi plac, hă, hă!

-Şi mie, să trăiţi!

-Boc, o ştii pe aia cu raţa?

-Nu…

-Raţi-ai dreacu’ de guvernanţi, că vă schimb pe toţi, băh! E, cum ţi se pare?

-Proastă…

-Băh, nici nu e glumă! Dau cu voi de pământ! A trebuit s-o aduc pe fata aia de la Suceava ca să nu mai dispară banii?

-Păi…

-Băh, Boc, nici să furaţi nu ştiţi, băh. Tre’ să avem o discuţie pe tema asta. Văd că ai uitat ce te-am învăţat la partid.

-Da, să trăiţi…

-Hai, îmbracă-te că mergem la jurământ.

-Iar?

-Nu noi, Boc. Plăcintă.

-Plăcintă? De care?

-Ce de care?

-De care plăcintă?

-Boc, ţi-ai luat medicamentele?

-Nu înţeleg…

-Păi, ce plăcintă abureşti tu acolo? Ţi-e foame? Eu vorbesc de ministra nouă, Boc!

-Aaa…Nu ştiam…

-Normal că nu ştiai. Doar n-o să te las pe tine să numeşti un ministru, băh, Boc. Ce, am tâmpit?

-Nu ştiu…

-Boc, ai grijă! Ţi-am spus că nu-mi plac glumele tale! Ale mele-s cele mai tari!

-Da…

-Aşa. P-aia cu Vanghelie o ştii?

-Nu…

-Ia fii atent. Boc, boc!

-Da, spuneţi.

-Nu, băh, nu cu tine. Ciocăneam la uşă.

-Aţi ajuns deja?

-Boc, eşti prost? Aşa era în banc.

-Aaa, spuneţi.

-Aşa. Deci, boc, boc!

-…

-Răspunde, băh!

-Păi, n-aţi zis că e bancul şi să tac?

-Nu, băh. Eu ciocăn şi tu întrebi cine e!

-Bine.

-Deci, boc, boc!

-Cine e?

-Primarul, băh!

-Râdeţi de mine?

-Nu, Boc! Aşa e bancul! Mă enervezi, Boc! Eu ciocăn, tu întrebi cine e iar eu răspund că-s primarul. Şi apoi tu mă întrebi iar ce primar sunt? Clar?

-Da.

-Sper. Aşa. Boc, boc!

-Cine e?

-Primarul!

-Ce primar sunteţi?

-Nu, Boc, mă întrebi care primar!

-Păi, nu am întrebat?

-Boc, ai întrebat ce primar sunt. Trebuie să întrebi care primar…

-Bine.

-Deci, boc, boc!

-Cine e?

-Primarul!

-Care primar?

-Primarul care este, hă, hă, hă!

-…

-Râzi, Boc! Nu ţi-a plăcut bancul meu?

-Îl ştiam…

-De unde îl ştiai, Boc? Şi ce dacă? Nu-ţi place? Râzi, băh!

-Hi, hi…

Clanc!