Ţrrrr! Ţrrrr! Ţrrrr!
-Alo, da…
-Băh, ce faci acolo? Ce durează atât?
-Eram la baie, mă iertaţi…
-Boc, la baie la ora asta? E prânzul, băh! Acum trebuia să desfaci prima sticlă de bere!
-Da, mă iertaţi…eram în pauză şi trebuia să mă răcoresc. E o zi grea azi.
-Boc, te răcoreşti cu gheaţă şi cu whisky, nu cu duşul. Şi cum vine asta, la ora asta nu eşti la muncă? Ai pauză?
-Da, am…
-De mâine nu o să mai ai nicio pauză! Dacă transpiri te duci la veceuri la Guvern şi te speli la subraţ, la chiuvetă!
-Da, să trăiţi…
-Băh, Boc, iar îţi faci de cap. Cu Udrea văd că n-ai rezolvat nimic. Îţi baţi joc de biata femeie?
-Nu, dar…
-Ce nu, băh? După ce că îl am pe cap şi pe găozarul de Stănescu, te mai caci şi tu pe tine.
-Nu fac caca pe mine, să trăiţi…
-Hă, hă, hă, băh, Boc, ce-ai zis?
-Că nu fac caca…
-Hă, hă, hă, băh, da’ simpatic mai eşti! Hai că m-ai înveselit! Te iau cu mine în vizită!
-Unde, unde?
-Mergem la soldaţi, Boc! Vizităm baza de la Kogălniceanu!
-ăăă, păi nu vin…
-Ce?
-Nu vin, că nu-mi plac soldaţii…
-Boc, iar te caci?
-Nu, de ce?
-Cum nu? Am zis că mergem la soldaţi, acolo mergem!
-Nu!
-Boc!
-Da…
-Aşa. Pregăteşte-te!
-Nu vin, că mi-e frică. Când eram mic, copiii din sat mă îmbrăcau în ţintă şi trăgeau în mine cu săgeţi şi pietre.
-Boc, hă, hă, hă! Aşa făceam şi eu cu bondoci ca tine, hă, hă, hă!
-Da, eraţi rău!
-Rău sunt şi acum, băh, Boc! Şi tu ai rămas tot ţintă, băh!
-Ba nu!
-Hă, hă, hă, aşa crezi tu, băh! Hai, că vin să te iau.
-Nu, nu merg! Mi-e frică…
-Boc, să vezi ce frică o să-ţi fie dacă nu mergi. Ce comentezi atât?
-Nu mai bine îmi spuneţi un banc?
-Boc, nu schimba vorba!
-Vă rog, îmi spuneţi o poantă din aia amuzantă, aşa cum spuneţi dumneavoastră?
-Boc…Fie, îţi spun. Zici că-ţi plac glumele mele?
-Da, da, sunt cele mai tari, hi, hi!
-Bine, băh, Boc, hai că-ţi spun. Stai să mă gândesc…
-Şi nu merg la soldaţi, da?
-Boc, ce? Ba mergi!
-Bine, bine…Nu uitaţi de banc.
-Da, stai un pic…Hm, ce poantă să-ţi spun eu…?
-Una cu soldaţi, ca să nu mai mergem…?
-Cu soldaţi…? Da, stai aşa…Unde să nu mai mergem?
-Nicăieri, bancul vă rog…
-Da…Aha! Uite, fii atent, pe aia cu Ştefan cel Mare o ştii?
-Nu…
-Deci, fii atent. Eu sunt Ştefan cel Mare şi-ţi spun să luptăm până la unu’. Tu mă întrebi de ce.
-Aşa.
-Boc, trebuie să luptăm până la unu’!
-…
-Boc!
-Da, vă aud.
-Nu m-ai întrebat!
-Ce?
-Băh, tu ce faci acolo în baie?
-Caca, mă scuzaţi…
-Boc, eşti nesimţit? Vorbeşti cu preşedintele ţării şi te caci?
-De emoţie, să trăiţi…Şi de frică…
-Băh, îţi dau eu o frică de n-o poţi duce! Nu pot să-ţi spun bancul când te caci!
-Gata, gata, acum mă şterg. Staţi un minut.
-Băh, Boc, am văzut-o şi pe asta. Te aşteaptă preşedintele la telefon să te ştergi la cur, băh…S-a întors ţara cu fundu-n sus.
-Gata, am terminat, mă iertaţi…Nu era mare lucru.
-Păi, normal, băh! Nici căcatul nu-i mare la tine, hă, hă, hă!
-Vă rog, bancul…
-Băh, Boc, eu sunt Ştefan cel Mare, îţi spun o replică şi tu mă întrebi de ce, da?
-De ce?
-Nu acum, băh, aşteaptă…
-De ce?
-Boc, ai ameţit de la căcat? Am spus să aştepţi replica!
-Da, hi, hi…
-Deci, eu sunt Ştefan cel Mare şi spun: soldaţi, trebuie să luptăm până la unu’!
-…
-Boc!
-Da, ascult.
-Întreabă-mă, bondocule, că te pleznesc! Soldaţi, trebuie să luptăm până la unu’!
-…a, replica…aha. De ce, mărite Ştefan?
-Mărite Ştefan? Băh, Boc, da’ te pricepi la din astea. Eşti un om citit, băh…
-Da, mulţumesc…
-Aşa, hai că m-ai zăpăcit. Deci, soldaţi, bem până la unu’! Pardon, luptăm până la unu’!
-De ce, mărite?
-Că de la unu’ jumate mergem la cârciumă, hă, hă, hă, hă!
-A, ce bine, deci nu mai mergem la soldaţi, nu?
-Hrrrr… Boc, eşti prost! Asta era poanta!
-Care, că nu mai mergem la soldaţi?
-Boc, ieşi afară!
-Păi…
-Ieşi, băh, afară! Ba nu, stai acolo că vin eu şi te îmbrac în ţintă, bondoc ce eşti! Auzi, la el, îi spun bancuri şi el nu se prinde….
Clanc!