Frustrări de ora 10

     Mă revoltă tot rahatul ăsta care ne înconjoară la mometul de faţă, tot “praful în ochi” ce mă împiedică să-mi văd de viaţă. Poţi să te uiţi puţin în jurul tău şi vei descoperi cu siguranţă un dobitoc, gata să-şi exprime opinia vis-a-vis de cât de prost merg lucrurile. Cel mai greu este atunci când conştientizezi că sunt prea mulţi în tagma asta. Uneori chiar mă simt ca făcând parte dintre ei şi mă retrag repede în carapace sau încerc să “repar” discursul când îmi dau seama că persoana din faţa mea cască alene…
     M-am săturat de muncă, de discursuri moralizatoare bazate pe minciuni, de ore târzii şi de amiciţii prefăcute. Consider zilele acestea ca zilele regăsirii mele ca om, regăsirea simţurilor adormite şi a sentimentelor reprimate .
     Cenuşiul de Bucureşti poate rivaliza cu Albastrul de Voroneţ într-o antiteză dusă la extrem…Apasă atât de tare asupra conştiinţei de sine încât insensibilitatea preia controlul total şi te transformă într-un animal gata să prefacă în scrum tot ce este mai bun în tine. Oraşul şi oamenii din el se strică reciproc iar orice intrus este redus la tăcere sau transformat, sub imperiul unei forţe de atracţie ce subjugă instantaneu.
      E un sentiment iluzoriu că-ţi poţi trăi viaţa aşa cum vrei tu…Poate ai întâlnit oameni animaţi de speranţe, gânduri pozitive, eroic-stupide sau înălţătoare. Uită-te un pic înapoi şi vei vedea o cădere spectaculoasă, demnă de cartea recordurilor…Este ca în bancul acela,  “râdem, glumim dar nu părăsim incinta”. Vezi tu, eşti prins în capcana reprimării, a frustrării, a autoinhibiţiei…N-ai să mai gândeşti la fel a doua oară…Voinţa nu s-a dat ca Wiesana, n-a ajuns la toţi!
     Îţi aduci aminte că ai fost un timp fericit, că într-un timp chiar simţeai că trăieşti şi că viaţa nu-ţi punea atâtea obstacole. Sunt doar firimituri strânse de-a lungul timpului, timpul…cel mai mare duşman al tău. Le numeri pe degete şi te gândeşti la compromisuri tacite şi alegeri proaste…Oare ar fi fost altfel dacă…Prea târziu, fraiere!!
     Cât de prost poate să-ţi meargă într-o zi astfel încât să ajungi să scrii textul ăsta patetic??!

   Mda….pun punct frustrărilor de azi. Un Kings of Leon sună bine în singura boxă pe care o mai am la PC. Şlapi…tigară…duş (rahat, am uitat că am spart becul la baie dimineaţă). Oricum, nu suport să mă văd în oglindă, aşa că…
 

O notă despre Kings of Leon

De ceva timp, am început să vizionez mai des programele de muzică oferite de televiziunea prin cablu a cărui abonat sunt. Contextul acestui fapt îl datorez deselor vizite ale amicilor mei, alături de care împărtășesc acte de intercomunicare profundă, în jurul halbelor de bere și a jocurilor de societate. Pot să spun că nu de puține ori mi-a fost atrasă atenția, în timpul activităților de mai sus, chiar dacă concentrarea era maximă, de sunetele trupei Kings of Leon.

Kings of Leon este o trupă nord-americană, în componența căreia intră trei frați și un văr de-al lor, uniți sub numele de Followill. Originari din Tennessee, U.S.A., cei patru fac parte din generația apărută pe firmamentul muzical în 2003, atunci când au lansat și primul lor EP-The Holy Roller Novocaine. Albumul de debut, Youth and Young Manhood a însemnat și primul lor succes dar nu în țara de origine, ci în Europa. Un avantaj și o onoare, așa cum ar trebui să fie, a fost faptul că cei de la U2 (și The Strokes, de altfel) i-au ales să participe alături de ei în turneu. Deja melodii de-ale lor au început să participe în fundalurile unor filme, reclame sau jocuri video. Combinația de southern rock, garage rock și alternative, atent și melodios așezată pe portativ, începuse să-și facă efectul pentru fanii pe care îi câștigau la fiecare difuzare. Presa europeană le acorda atenție din ce în ce mai sporită, deși concurența trupelor autohtone le oferea o concurență substanțială.

Ca o consecință firească, al doilea album al trupei-Aha Shake Hartbreak a fost lansat în U.K. în 2004. A urmat lansarea din S.U.A. în 2005, patru luni mai târziu. Bazat pe același stil cu care porniseră la drum, acesta le-a oferit ascendența audiențelor internaționale. Din nou prezența pe soundtrack de film, în Top 20 englez și invitații în turnee alor unor trupe deja consacrate (Pearl Jam este un exemplu). Drumul le era deja bătătorit iar cei patru tineri profitau din plin de el. Talentul exista din plin iar Angelo Petraglia și Ethan Johns, producătorii lor, nu mai aveau nevoie de alte motive pentru a se convinge de potențialul trupei.

Următorul album, Because of the Times, lansat în 2007, atât în U.K cât și în S.U.A, la doar o zi diferență, arată deja maturitatea la care formația ajunsese. Fundalul sonor devine mai complex, mai cizelat, păstrând, însă, influențele muzicale care i-au inspirat încă de la început. Producătorii albumului, aceeași de la lansările anterioare, nu puteau decât să se bucure privind melodiile ajunse în topuri de renume sau citind recenziile pozitive din presa de specialitate. În Marea Britanie, lansarea a ocupat direct nr. 1 în topul principal.

A urmat Only by the Night în 2008, fiind al treilea din cele mai vândute albume în U.K. Concertele s-au succedat unul după altul, din ce în ce mai numeroase iar difuzarea la posturile de radio devenise o obișnuință. De asemenea, videoclipurile trupei erau nelipsite la tv, în emisiunile muzicale și nu numai. Astăzi, putem spune faptul că Kings of Leon fac parte din noul val rock de succes, nelegat muzical de influențele comerciale și care și-au păstrat nealterate trăirile expuse pe portativ. Trecutul muncit în contextul sudist, alături de educația preponderent religioasă se regăsesc în ritmul cântecelor lor. Conform interviurilor publicate, un mare cuvânt de spus în formarea stilului l-au avut Bob Dylan, Joy Division, Pixies, The Cure, Radiohead și alții.

Personal, apreciez foarte mult ultimul lor album, nominalizat Grammy. Al doilea extras, și anume „Use Somebody” îmi trezește trăiri adolescentine împletite cu regretele unei părți a vieții trăite, poate, imatur. Soundul matur, cu inserții asemănătoare celor de la Foo Fighters sau Bruce Springsteen, denotă potențialul reprezentat de Kings of Leon, făcându-mă să savurez fiecare audiție a lor. Am să ofer spre exemplificare videoclipul de mai jos, dorindu-mi să-i urmăresc în viitorul apropiat la un concert în România.